Sărbătoarea Crăciunului în mărcile poștale românești

Cuprins revista

Se apropie sărbătoarea Crăciunului ziua când lumea creștină prăznuiește cel mai mare eveniment din istoria ei: Naşterea lui Hristos, Fiul lui Dumnezeu.

Conform Evangheliilor si Noului Testament, Mântuitorul Iisus Hristos S-a născut în cetatea Betleemului, unde Maria, mama lui Iisus, însoţită de logodnicul său Iosif, au venit din Nazaret pentru recensământul poruncit de proconsulul Quirinius, în timpul împăratului Octavian Augustus. Negăsind loc de găzduire în cetate, ei s-au adăpostit într-o peșteră păstorească, unde S-a născut Pruncul Sfânt.

În scripturi a rămas înscris cum Îngerii mai întâi au adus Buna Vestire, iar mai apoi Cei Trei de la Rasarit au fost calauziti de Steaua Magilor manati fiind de dorința fierbinte de a fi martori la Nasterea Domnului.

De atunci si până astăzi, creștinii din toata lumea dau slavă acestui eveniment, in timp ce strădania iconarilor se regăsește evidențiată in icoanele care înfățișează acest Praznic Împărătesc.

In perioada 2005 – 2022 au fost puse in circulație mărci poștale care au avut ca subiect tema Nașterii Domnului reprezentata prin iconografie. In continuare am încercat un studiu privind încadrarea acestora in canoanele iconografiei urmând cele 4 canoane reprezentative: Buna Vestire, Drumul Magilor, Nașterea lui Iisus si Icoana Maicii Domnului.

Buna Vestire

Tema este frecvent reprezentată pe icoane de cult sau de hram şi nelipsită pe iconostas in registrul Praznicelor a 3 icoana de la stanga la dreapta.

În formula iconografică se prezinta sub forma unui conţinut arhitectural convenţional, in care Arhanghelul Gavril îi aduce tinerei Fecioare Maria înştinţarea că a fost aleasă de Domnul (cf. Luca 1, 28-32).

Gestica celor două personaje sublineză textul evanghelic. Arhanghelul Gavril, reprezentat de obicei în picioare, din profil, schiţează o inclinare sub forma unui gest de respect în timp ce o binecuvânteză pe Maria cu mâna dreaptă. Postura Fecioarei subliniază surprinderea, nevinovăţia, având o postură şi o gestică de supunere, iar Sfântul Duh coboară din ceruri în chip de porumbel alb (LP2219/Mi7478 și vinietele din 2007, 2008).

În alte reprezentări din Cerurile deschise sub forma unui arc de cerc bordat cu raze (LP2306/Mi7786) coboară binecuvântarea divină sub forma unei raze de aur, linie diagonală ce leagă într-un tot organic cele două jumătăți ale compozitiei.

În primele reprezentări, Fecioara este înfăţişată frecvent în picioare (LP1047/Mi6013), din profil, privind spre mesagerul divin. Sub influență catolică se remarcă si postura in care Fecioara este reprezentată pe tron (LP2306/Mi7786 si LP2219/Mi7478), cu corpul inclinat în direcţie contrară mesagerului (cf. Luca 1, 34).

Ulterior au apărut variante care nuanţează atitudiniea Fecioarei, ea fiind reprezentata șezând, rugându-se (LP2306/Mi7786) sau citind (LP2219/Mi7478).

Un detaliu semnificativ dar variabil îl reprezintă obiectul pe care îl poartă arhanghelul în mâna dreaptă: o ramură de palmier semn al victoriei spiritului asupra trupului) (LP1074c/Mi6013), o suliţă (trimitere la semnificatia numelui Gabrie in ebraică „Dumnezeu este puterea mea”) (LP2306/Mi7786 si LP2219/Mi7478), sau un sul de pergament (aluzie la profeţiile din Vechiul Testament).

Drumul magilor

O imagine care conține desen în creion Descriere generată automat

În arta bizantină şi post-bizantină tema „Drumului magilor”, apare adeseori inclusă în reprezentările Naşterii lui Iisus (LP1747/Mi6147), dar poate fi reprezentată şi individual (LP2261/Mi7624 si LP2395/Mixxxx).

Ca temă individuală, are o structură simplă într-un peisaj deluros, magii înfăţişaţi călare, bogat costumaţi îşi croiesc drum spre Betleem, călăuziţi de stea (LP2261/Mi7624 si LP2395/Mixxxx).

Dupa Evanghelie numarul magilor nu este specificat, insa sunt reprezentaţi canonic în număr de trei, posibil după numărul darurilor pe care le-au oferit: aur, tămâie şi smirnă (Matei 2:9-11). Din această cauză canonul iconografic bizantin şi post bizantin nu a stabilit un mod clar de reprezentare al acestora, ei pot să fie tineri sau bătrâni, de vârste diferite, îmbrăcaţi după imaginaţia artistului, cu capetele acoperite de coroane sau de ceea ce artistul presupunea a fi o tichie de mag, limitându-le doar numărul la trei şi atribuindu-le doar un rang înalt – mag sau crai.

Nasterea lui Iisus

Din punct de vedere iconografic tema Nasterii Domnului este prezentata extrem de complexă. Reprezentările Naşterii pot cuprinde nu doar surse evangelice (Evanghelia dupa Luca 2: 1-20, Evanghelia dupa Marcu 2: 9-11), ci şi surse apocrife (numărul magilor, prezenţa moaşei şi a Salomeei, etc).

În variantele cele mai simple are temei, bazate doar pe textul Evangheliei după Luca, apar reprezentaţi: Sfânta Familie, în peştera Naşterii, Îngerii şi păstorii primind vestea de la îngeri (LP1958/Mi6658).

Peştera este concepută în cadrul unui peisaj deluros (LP2261/Mi7623), chiar stâncos (LP1958/Mi6658, LP2127/Mi7150, LP2219/Mi7479, LP2306/Mi7787), în care Fecioara, obosită, este reprezentată întinsă (LP2306/Mi7787, LP2219/Mi7479, LP1958/Mi6658, LP1787/Mi6246) alături de Pruncul înfăşat şi purtând nimbul cruciger.

Alături de iesle, privind spre Pruncul Iisus apar cele două animale, un bou şi un măgar. La gura peşterii este înfăţişat Sf. Iosif, înfățișat ca un personaj cărunt, cu barbă, adus de spate şi capul sprijinit în mână. Pe cer sunt reprezentaţi îngeri care adoră Pruncul, unul dintre ei ducând păstorilor vestea naşterii. În general sunt reprezentaţi doi păstori, alături de turmele lor. În cele mai multe reprezentări ale temei apare şi Steaua, amintită în Evanghelia dupa Matei (2: 1-10), una din razele ei coboarând din Ceruri spre Prunc.

În variantele mai elaborate ale temei, păstorii din Betleem apar la gura peşterii pentru a vedea Pruncul, deseori cel mai vârstnic dintre ei adresându-se Sfântului Iosif (LP2261/Mi7623, LP2395/Mixxxx).

Pentru a marca succesiunea narativă, uneori păstorii sunt reprezentaţi atât pe coasta dealului, alături de turme (LP2306/Mi7787), ascultând îngerul, cât şi la gura peşterii adresându-se Sfântului Iosif. În variantele cele mai complexe ale temei, alături de toate personajele descrise mai sus, apar atât magii (LP1704/Mi6014, LP1958/Mi6658, LP2049/Mi6900), amintiţi în Evanghelia după Matei (2: 1-11), cât şi două personaje feminine din apocrife (Evanghelia după Iacob).

Ele sunt moaşa credincioasă şi sora sa, Salomeea, cea care se îndoieşte de miracolul naşterii. În canonul iconografic cele două personaje feminine sunt înfăţişate în prim-plan, în partea inferioară a imaginii, spălând Pruncul înainte de a-l înfăşa (LP1958/Mi6658, LP2219/Mi7479, LP2306/Mi7787).

Icoana Maici Domnului

Maica Domnului ocupă un loc central în cultul și în iconografia Bisericii Ortodoxe, datorită faptului că ea este cea care L-a născut după trup pe Fiul lui Dumnezeu. Reprezentările ei se disting de cele ale sfinților atât prin diversitatea tipurilor iconografice, cât și prin evlavia cu care sunt cinstite de către credincioși.

Tipurile iconografice ale Maicii Domnului sunt cele teologice, elaborate după Sinodul de la Efes din 431, prin care se pune în evidență:

calitatea de Theotokos „Născătoare de Dumnezeu” (Kyriotissa)
tandrețea maternă (Eleusa)
rolul de rugătoare pentru oameni (Oranta)

Ca orice icoană ortodoxă, reprezentările Maicii Domnului poartă anumite înscrisuri specifice. Cel mai important este cel care subliniază calitatea ei de Născătoare de Dumnezeu, redată prin literele greceşti ΜΡ ΘΥ prescurtarea lui Μητερ του Θεου, care se traduce în limba română prin „Maica Domnului”.

Fecioara Maria Kyriotissa

Tema este frecvent ilustrată în arta bizantină şi post-bizantină. În variantele cele mai puţin complexe, Fecioara cu Pruncul pe tron este reprezentată pe un fundal neutru (cel mai adesea de aur) (LP2306a/ Mi7788 – Blk 852).

Modelul tronului e simplu, aproape ascuns de amploarea mantiei, iar Fecioara este vazută frontal sau uşor din semiprofil, ţinând Pruncul în braţe. Varianta tradiţională a temei prezintă însă personajele aşezate pe un tron somptuos, supraînalţat pe trepte, cu spătar semicircular şi decoraţie bogată. Doi îngeri, în picioare sau în medalion, încadrează Fecioara (LP1074/Mi6015).

Fecioara Maria Eleusa

Numele temei Eleusa – ”Mila afectoasă”desemnează una din reprezentările iconografice reprezentative ale Fecioarei Maria cu Pruncul. În ceea ce privește dispunerea în compoziție, Fecioara este reprezentată trei-sperturi, în prim-plan, cu Pruncul în brațe, iar personajele nu mai sunt orientate spre privitor, ci unul către altul (LP1704/Mi6146). Pruncul Iisus își arătă afecțiunea prin gesturi de apropiere, atingând fie obrajul, umărul, sau înconjurându gâtul Fecioarei cu brațul.

Tema ”Fecioara Maria Eleusa” are ca subteme ”Fecioara Maria Glykofilousa” si ”Fecioara Maria Hodighitria”

Subtemă iconografică a reprezentărilor de tip ”Eleusa”, ”Glykofilousa”, ”Dulcea sărutare”, aduce un plus de tandrețe între Mamă și Fiu, ce își lipesc chipurile. În majoritatea reprezentărilor, Fiul este înfățișat cu un braț în jurul gâtului Fecioarei (LP2359a/Mixxxx), mângâindu-i obrajul cu cealaltă mână.

Tema Hodighitria – „Îndrumătoarea” poata numele de la gestul pe care îl face Fecioara cu mâna dreaptă, arătând spre Pruncul pe care îl ţine la piept cu mâna stângă, gest îndemnând privitorul să îşi concentreze atenţia asupra acestuia (LP2170/Mi7305). Reprezentările de acest tip se înscriu în formula iconografică bizantină a Fecioarei cu Pruncul împărtăşind trăsături comune precum: anatomie schematică, chipul caracterizat prin ochii mari şi gura cu buzele sever strânse, nasul drept şi fin. Similare sunt tipul şi cromatica veşmintelor: tunică albastră şi mantie roşie, adesea decorate cu mici urme de aur, ambele rigid drapate indicând textura. Pruncul care, conform tradiţiei bizantine este reprezentat ca o persoană adultă în miniatură, poartă tunică şi chiton, ţinând în mâna stângă un sul de pergament şi binecuvântând cu dreapta.