De vorba cu un filatelist – Marius Muntean
„Un clasor este o carte,
Marius Muntean
o colecție este o bibliotecă”.
Continuăm serie de articole intitulate De vorba cu un filatelist prin care facem cunoștință și încercăm să ne inspirăm din experiența unor filateliști cunoscuți din țara noastră.
Pentru această ediție am ales să stau de vorbă cu domnul dr. ing. Marius Muntean, de care mă leagă amintiri frumoase începând cu toamna anului 2020. În perioada 23 – 25 octombrie 2020, la Biblioteca Județeană ASTRA din Sibiu a avut loc Expoziția Națională de Filatelie cu Participare Internațională „Un panou„. La această expoziție am debutat ca secretar de juriu, fiind prins în discuțiile aprinse ale juraților privind exponatele. A fost o experiență unică și definitorie pentru viitorul meu ca filatelist. Pot spune că exponatele le-am privit atât cu ochi de vizitator, dar și cu ochi de secretar de juriu.
Președintele juriului acestei expoziții a fost în persoana domnului Marius Muntean, despre care auzisem până atunci. Și din acest moment am început o foarte frumoasă colaborare pe teme filatelice cu domnia sa.
Dar cine este Marius Muntean?
Domnul Marius Muntean este președintele Asociației Filateliștilor din Timișoara începând cu anul 2004, iar din vara lui 2023 va fi un „tânăr” pensionar, așa cum îi place să spună :).
De cât timp sunteți colecționar?
Am avut abonament la marcile postale romanescti din anul 1967; am inceput sa ma interesez si sa ma ocup de filatelie din anul 1977 dupa terminarea liceului, sunt colectionar din toamna lui 1978 cand am inceput facultatea in Brasov.
Cum ați început colecționarea?
Abonamentul la seriile românești mi l-a făcut tatăl meu, sfatuit de filateliștii din Făgăraș, domnii Bănică și Domby.
În perioada facultății m-au ajutat „scanările” săptamânale la cercul filatelic. Colecționam atunci: sport, pictură, faună, floră, mașini, timbre frumoase. Apoi a intervenit norocul: am găsit o colecție sport România completă și am găsit primele timbre din poște locale și turistice. În felul acesta domeniile colecției s-au restrâns și repoziționat.
La venirea în Timișoara m-a ajutat foarte mult prietenia cu niște colecționari de marcă: doctorul Biciola din Timișoara, colonelul Grumus și dl. Mircea Tata din Sibiu.
Și bineînțeles Martin Tiron, care a avut încredere în mine și m-a învățat enorm în ceea ce privește rolul social și educativ al filateliei.
Care au fost primii pași când ați definit liniile directoare ale colecției?
Orice colecție se bazează pe studiu.
În urmă cu 3 decenii, pentru a pune la punct colecția de Transilvania am petrecut zile întregi în biblioteca județeană din Timisoara luând însemnări după cărți de istorie, căutând personalități și evenimente.
În momentul actual, deoarece și site-urile se mai închid, am dosare cu informații pe fiecare direcție a colecției. Și multe din informații le „țin” în cărțile pe care le-am publicat.
Care sunt clasele care definesc colecția dumneavoastră?
Clasele care definesc colecția mea sunt: cartofilie, filatelie open și filatelie tematică.
Vă rog să-mi prezentați în câteva rânduri temele principale ale colecției dumneavoastră
- Transilvania – clasa open;
- Brașov și Cetăți Transilvane – cartofilie;
- Continental – clasa open;
- Balet – clasa open;
- Regatul României – filatelie tematică;
- Curse auto de la începutul secolului XX – cartofilie și clasa open.
Care este piesa principală a colecției dumneavoastră?
Colecția …..
Cu cine împărtășiți pasiunea pentru filatelie (familie, prieteni, asociații, club de filatelie)?
Încerc să transfer pasiunea de a colecționa către fiicele noastre.
Ana are o colecție OPEN – Balet, recompensată pe plan international cu Vermeil (expoziția mondială din Indonezia) și Vermeil Mare (expoziția FEPA de la Liberec).
Maria, cu maxime „Floră montană” n-a avut acelasi „noroc”.
Mă simt împlinit din punct de vedere filatelic, pentru că, după o activitate de aproape 2 decenii cunosc mulți filateliști din țară și străinătate cu care am colaborări foarte bune.
Ce piesă filatelică vă doriți să o aveți în colecție?
Greu de spus. Sunt atâtea piese deosebite care apar pe ici pe colo, încât prefer să mă bucur după ce le-am achiziționat. Iar cum uneori prețurile sar peste posibilități, e mai bine să nu îți dorești ceva cu nu poți achiziționa.
Aveți vreo amintire haioasă legată de una dintre piesele colecției dumneavoastră?
Am o carte, publicată prin 2013, „Brașovul la început de secol XX”. Mergând la un targ la Sibiu, căutând ilustrate cu Brașovul am văzut pe masa la un domn două copii xerox după 2 pagini din carte, și l-am întrebat „Cărțile astea poștale le aveți de vânzare?”. „Nu dom’le, le caut și io, sunt din cartea aia grozavă cu Brasovu’ a lu’ Moldovan ăla. Și cartea o caut, am văzut-o doar, îi grozavă”.
Cum ați făcut pasul de la colecționar la filatelist?
Aici e ca în povestea cu oul și găina. Cred că mai întâi am fost filatelist (adunând timbre cronologic) și abia mai apoi am devenit colecționar. Colecția presupune organizare, studiu și, după mine, în momentul de față OPEN-ul reprezintă cel mai bine fenomenul colecționistic.
Care este exponatul filatelic de care sunteți cel mai atașat?
„Cinci secole de viata transilvană”, cu toate că l-am neglijat în ultima vreme, e primul exponat cu care am obținut aur, în 1985, la o expoziție națională și apoi aur la o expoziție Balkanfila.
Dar, pentru ce mi-au adus fiecare în parte sunt foarte legat de oricare din colecțiile mele.
Cum descrieți proiectul „Pionieri ai curselor auto”?
În urmă cu 40 de ani, când am terminat Politehnica, mă gândeam „cine m-a pus să mă fac inginer”? Nouă, TCM-iștilor ni se zicea „Ciocănari”. În timp, am ajuns să RESPECT meseria pe care mi-am ales-o. Chiar și când aveam ditai funcția, mă prezentam ca și inginerul Muntean.
„Pionierii”, chiar dacă vorbește de curse și piloți, este un omagiu la adresa tehnicienilor și a realizărilor lor: mărul, roata, arcul, ciocanul de silex, bronzul, fără de care și azi, am fi fost doar Adam și Eva.
Dar expozițiile filatelice de la Timișoara?
Expozițiile filatelice de la Timișoara?
Veniți în septembrie la TimFilEx și veți vedea…
Cu toată modestia, cred că ceea ce am făcut noi (nr. Timișoara), Sibiul și Bistrița în ultimul deceniu și jumătate a dus filatelia expozițională românească mai departe. Cele trei asociații au fost cele ce au organizat an de an expoziții naționale. Prin mâna noastră au trecut aproape toate exponatele din țară.
Nu vreau să minimizez activitatea altora, Constanța, Bacău, București, Clujul la literatura, Botoșaniul au avut expoziții, dar an de an se știa de cele trei asociații că vor organiza « ceva ».
Am avut ani, în urmă cu un deceniu, cu patru expoziții anual: istoria, natura, ziua europei și încă una, mare, Natura. Pe cea din urmă am dus-o la a 40 ediție consecutivă, iar la Bistrița FillexTransilvanica a ajuns la aproape a 30-a ediție. În toată această perioadă Sibiul marchează an de an un eveniment.
În încheiere, ce sfat dați unui începător care ar dori să înceapă o colecție?
S-o înceapă! Va arunca o droaie de bani la început, dar va avea satisfacții imense…