PRIMA CARTE POȘTALĂ DIN ROMÂNIA

Istoria mișcării filatelice din România poate fi definită ca tot ceea ce reprezintă activități legate de cercuri, cluburi, societăţi, conferinţe, congrese, reuniuni, expoziţii, publicaţii, în paralel cu activitățile de schimb şi comercializare
a mărcilor poștale.

Astfel, fie că vorbim despre mari filateliști, colecții personale, fenomenul expozițional, comerțul filatelic, filatelia supravegheată prin cenzură, mărcile poștale utilizateîn scop de propagandă, artiști plastici realizatori de mărci poștale toate acestea reprezintă file din istoria mișcării filatelice din România.

De asemenea se poate afirma faptul că, dezvoltarea filateliei în România este strâns legată de mișcarea filatelică, de pasiunea pentru colecționarea și studierea mărcilor poștale.

Orice eveniment fie el istoric, cultural, sportiv, social, politic a reprezentat ocazie de punere în valoare filatelică prin punerea în circulație a unei emisiuni de mărci poștale, unui întreg poștal, unui plic ocazional realizat de tot ceea ce reprezintă mișcarea filatelică.

Dacă privim către istoria cărții poștale în România aceasta începe o dată cu Legea din 31 martie 1873 și ,,Regulamentul la Legea asupra cărților de poștă” aprobat prin Decretul 945 din 27 apr./9 mai 1873.

Începând cu acest moment, Principatele Unite devin printre primele state din lume care au introdus cartea poștală ca mijloc expeditiv și mai puțin costisitor pentru corespondență.

Primele cărți poștale au fost emise de poșta austriacă în 1869, România, alături de Germania, Serbia, Spania, Japonia și Statele Unite au pus în circulație primele cărți poștale începând cu anul 1873.

De altfel, anul 1873 a fost un an de referință în istoria mișcării filatelice el fiind foarte frumos prezentat într-un articol din numărul 3/1973 al revistei Filatelia sub semnătura domnului Kiriac Dragomir.

Ultimele înregistrări bibliografice asupra acestui subiect le-am regăsit în articolul semnat de domnul Mihai Ceucă în paginile revistei revistei Federației Filatelice Române, „FILATELIA” numărul multiplu 652-663 pentru anul 2015, unde este prezentat un studiu specializat pe tema primelor cărți poștale cu răspuns plătit utilizate în România începând cu anul 1873. Un extenso al acestui articol poate fi consultat aici.

Pentru aprofundarea subiectului vă propun și parcurgerea a 3 exponate filatelice realizate de persoane care au dedicat timp și mult studiu acestui subiect:

Pentru primul articolul de istorie poștală, am primit de la domnul Ioan Gherasim, din colecția personală, una dintre primele cărți poștale care au circulat în Principatele Unite.

Cartea poștală cod CP.1 (conform CPMR 74, pagina 472) a circulat în data de 13 iunie 1873 din București la Iași, și reprezintă corespondența între 2 colecționari/negustori de mărci poștale.

După cum se poate observa din imagine, este o carte poștală simplă cu valoarea de 5BANI, care a fost pusă în circulație în 1/13 iunie 1873, ”după Legea din 31 Martie 1873”. Din însemnările , DGPT pentru anii 1872 – 1873, se cunoaște că în perioada iunie – octombrie au fost vândute 41511 bucăți de cărți poștale fără a se cunoaște numărul celor care au fost simple, cantitatea fiind pentru numărul total de cărți poștale vândute (simple și duble cumulat).

Taxa de 5 BANI este tipărită pe cartea poștală sub formă de marcă al cărei desen era diferit de cel al mărcilor adezive având o formă octogonală și culoare albastru închis. Acest tarif era unic pentru întreaga țară și reprezenta contravaloarea serviciilor de transport și distribuirea la domiciliu.

Cărțile poștale puteau fi expediate și recomandat, asemănător cu scrisorile cu taxarea suplimentară prin aplicarea de mărci adezive în colțul din stânga jos și se anulau cu ștampila „RECOM”.

Dacă privim cu atenție detaliul stemei din colțul stânga sus imediat ne atrage privirea o eroare majoră, draperia din partea stânga este decupată.

Eroare este prezentată și în studiul realizat de domnul Ioan Catana și prezentat în exponatul intitulat ”Postal stationery, Romania 1870 – 1905, study”, fila 6.

Revenind la subiectul abordat în cadrul acestui articol, file din istoria mișcării filatelice, această carte poștală reprezintă o piesă foarte interesantă pentru istoria poștală și filatelică prin faptul că este prima ”Carta de posta” din Principatele Unite care a circulat în prima zi a emisiunii. Mai mult, această carte poștală se remarcă prin valoarea documentară care este cu mult mai mare decât cea comercială.

În continuare este frumos să dăm un ”parfum de epocă” piesei filatelice și să ne imaginăm cum comunicau cei doi colecționari/negustori, unul la București, celălalt în târgul Iașilor. Tare mult aș vrea să cred că expeditorul a pus pe hârtie mesajul de pe cartea poștală la celebra Capșa, ori la Hanul lui Manuc și de ce nu chiar la Carul cu bere! Dar cine stie cum a fost în realitate!

În încheiere vreau să remarc caligrafia deosebită, atrăgătoare, scrisul vechi cu litere mici și citeț, de pe verso, însă las plăcerea cititorilor să intre direct în lumea filateliștilor din acea epocă și apoi, sper să puteți spune “de asta-i frumoasă filatelia!

D-lui M. Schwartfel, Iași Bucuresti, 1/13 iunie 1873

Ca răspuns la adresa Dv. din 30 …. vreau a vă face cunoscut

dacă voiți să fiti singurul Agent al meu de la Iași va rogu să-mi faceți

prețul după cum vi-l dau eu acum fiindcă aici în București

nu sunt mulți cumpărători de mărci românești și să desfacă așa mult ca mine.

Dacă vă convine și vreți să-mi vindeți mărci românești să-mi trimiteți

de urgență o sumă de 5000 Carol amestecate, din 1866 până acuma,

cu prețul de 10 franci pentru 1000, și Cuza să-mi trimiteți 1000 cu prețul de

20 de franci. Cap de bour 100 cu prețul de 4 franci, adică 6100 franci, 74 mai

mult decât prețurile acestea nu vă pot da, vă spun pe onoarea mea că m-au rugat la Iași cu 8 franci dară …….
Despre întrebarea Dv. despre agentul agentul D-lor Scott vă fac cunoscut că

n-a fost la mine și nici nu știu acum unde s-ar afla, si dacă ar fi fost la mine

căci acum corespondează cu D-nii S’ la Birmingham. Astept onor răspuns Dv.,

precum și mărcile, al dv. devotat

JACQUES MORTUARY

Până la următorul articol lansez o întrebare: oare ce reprezintă cifra 6 scrisă de oficiant? 🤔 Aștept părerile voastre!

Referințe bibliografice