Pasiunile regilor Romaniei
Cuvântul hobby sau pasiune pentru ceva anume este folosit atunci când vrem sa definim o activitate desfasurata în timpul timpul liber. Urmărind acest subiect, in data de 22 ianuarie s-a pus in circulație emisiunea de mărci postale care au ca tema Regalitatea și pasiunile regilor Romaniei: echitatie, botanica, filatelie și avioanele.
Pasiuni pentru timpul liber
Echitaţia reprezintă un sport nobil al minţii şi sufletului care încă din Evul Mediu a devenit activitatea emblematică a curţilor princiare şi a nobililor, care îndrăgeau sesiunile de vânătoare călare, întrecerile călare şi maîrziu cursele.
Trebuie evidenţiat faptul că această pasiune a avut un scop preponderent militar în vremurile de demult, însă a devenit cu timpul un sport olimpic şi chiar o activitate preferată de petrecere a timpului liber.
Dacă ar fi să definim echitaţia atunci am putea afirma că: este un sport al eleganţei, al andrenalinei, un stil de viaţă, un mod plăcut de a petrece timpul liber, o pasiune arzătoare, o vestimentaţie specifică şi nu în ultimul rând bucuria de a călări în natură.
Pasionat de echitaţie, Regele Carol I al României, călărea ore întregi pentru a deveni familiar cu comunităţile locale ale patriei sale. În cursul deplasărilor (unele oficiale, altele nu), vizita, în respectiva localitate, prefectura, spitalul, şcoala, penitenciarul, unitatea militară. Îndrăgostit de monumentele istorice, a luat măsuri pentru împiedicarea degradării şi pentru restaurarea lor.
Botanica sau ştiinţa plantelor, un cuvânt care vine din grecescul „iarba”, reprezintă o ramură clasică a biologiei prin care sunt studiate și descrise speciile de plante.
Regele Ferdinand al României a fost înclinat spre meditație, pasionat de științele naturii fiind un botanist de forță, a preferat să se dedice studiilor florei locale și completării ierbarelor, în lungi hoinăreli prin pădurile din jurul Peleșului.
Stere Diamandi, un excelent portretist, avea să scrie: „În botanică putea să rivalizeze cu cei mai buni reprezentanţi ai acestei ştiinţe. Asistenţa rămânea năucită, când în tovărăşia lui Pârvan descifrează la Histria nişte inscripţii greceşti şi latineşti”.
Filatelia sau pasiunea celor care colecţionează mărci poştale, din dorinţa de a descoperi trecutul şi de a pătrunde în locuri, spaţii şi momente istorice. Pentru unii această pasiune reprezintă un refugiu, un mod de a petrece timpul liber, o pasiune, pentru alţii devine domeniu de studiu şi cercetări.
Colecţionarea mărcilor poştale a avut un puternic impact în ţara noastră, ajungând pe plaiurile mioritice prin anul 1865 în timpul domnitorului Alexandru Ioan Cuza.
Între 3 – 5 octombrie 1924 la Bucureşti, în sala Liedertafel (care se afla în spatele Şcolii de Arhitectură) a avut loc o mare expoziţie filatelică la care, pentru prima dată o mare personalitate, în persoana Regelui Ferdinand al României, pasionat filatelist, acorda înaltul patronaj unei expoziţii filatelice, participând personal la vernisaj.
După aceasta mişcarea filatelică din România se întăreşte în fiecare an cu noi membri de seamă, noi colecţii ce conţin mari rarităţi, urmând să ajungem în anul 1932, când tot la Bucureşti, de data aceasta la Palatul Fundaţiei Academiei Române (Sala Dalles) are loc, între 23-30 noiembrie, cea mai mare expoziţie filatelică de până atunci, intitulată EFIRO – 1932.
Această expoziţie filatelică a avut onoarea de a se desfăsura sub înaltul patronaj al Regelui CAROL al II-lea al României. Filatelist de la varsta de 6 ani şi posesorul unei colecţii fabuloase, fiind cotat în acel moment pe locul trei în lume în privinţa valorii colecţiei. Dacă vorbim în termeni de „monştrii sacri” ai filateliei europene, EFIRO – 1932 a adus la Bucureşti mari colecţii şi colecţionari din străinătate dintre care putem reamintim: Louis Goldberg (Belgia), Henry Rosenthal (Franta), Heinrich Birnbach (Germania), dr. Emilio Diena (Italia), Theodor Champion (Franta), Louis Yvert (Franta), Nils Strandell (Suedia), René Pancelet (Belgia), Edwin Müler (Austria), A. Hertsch (Elvetia).
Pentru cei pasionați de avioane, de aviație și zboruri, Regele Mihai I rămâne în memoria noastră ca pilot și mare om pasionat de pilotaj. Regina Ana îl caracteriza ca fiind un ”artist” la manșă.
Pasiunea pentru avioane a pornit atunci cand, în drum spre Crimeea pentru a inspecta frontul împreună cu generalul Antonescu, la întoarcere, regelui i s-a făcut rău din cauza turbulențelor și a luat loc pe scaunul secundului în cockpit, alături de pilotul Casei Regale, Udriski. Acesta i-a îngăduit regelui să preia manșa. Fiind concentrat pe pilotarea avionului, răul de zbor i-a dispărut si totodată, acesta a fost momentul în care s-a îndrăgostit de avioane și zboruri!
Regele Mihai I și-a obținut brevetul de pilot în România, însă a acordat o mai mare atenției aviației după ce a abdicat și a plecat în exil. A operat zboruri demonstrative, de încercare și comerciale pentru William Lear, proprietarul companiei aeriene Lear Jets and Co din Geneva.
Despre emisiune
Emisiunea Pasiunile regilor României , dedicată regalității, este alcătuită din 4 timbre cu valori de 1,40lei, 1,70lei, 10,50lei, respectiv 19,00lei.
Imaginile timbrelor prezintă sugestiv pasiunile asociate astfel:
- valoarea nominala de 1,40lei – calul – simbolul echitației si imaginea Regelui Carol I asemanatoare cu cea din cromolitografia pe hartie a lui Emil Volkers din 1869
- valoarea nominala de 1,70lei – florile – simbolul botanicii impreuna cu imaginea Regelui Ferdinand I cu un buchet de garofite
- valoarea nominala de 10,50lei – clasorul cu timbre – simbolul filateliei impreuna cu imaginea Regelui Carol al II-lea
- valoarea de 19lei – pilotul – simbolul aviatiei impreuna cu imaginea Regelui Mihai I la bordul avionului
Din punct de vedere al machetării emisiunea este:
- coală de 20 de timbre cu punte
- minicoală de 5 timbre şi o vinietă aşezată în colţul din dreapta sus (poziţia 2)
- bloc de 4 timbre dantelate și 4 viniete
Emisiunea este completată cu doua plicuri prima zi (FDC).
Erinofilie
Emisiunea aduce 4 viniete care au imagini ce reprezinta momente din viata acestora fiecărui rege asociate cu pasiunea lui.
Fotografia Regelui Carol I împreună cu Principele Carol în anul 1898 la Bucuresti
Principele Ferdinand I zâmbitor și cu flori undeva în jurul anului 1901 la NIsa
Regele Carol al II-lea, primind explicatii de la Heinrich Birnbach, referitor la blocurile report ale emisiunilor ,,Carol I litografiate, la Expoziția Filatelica EFIRO 1932
Regele Mihai I în anul 1950 în vremea când lucra ca pilot de încercări la Lear Jet, Geneva
Marcofilie
Obliterarea în data de 22 ianuarie 2021, s-a efectuat cu stampila prima zi care are ca subiect un timbru care are ca imagine simbolul regal, coroana văzut printr-o lupa ca simboluri ale filateliei. Ştampila are un diametru de 32 mm,.
Maximafilie
Emisiunea este insotita de un set de 4 carti maxime care din păcate nici una dintre cărți nu asigura tripla concordanta.
Se poate specula faptul ca imaginea timbrului reprezinta simbolul regalității însă aceasta se regăsește ca subiect secundar în imaginile timbrelor.
Urmărind tematica emisiunii, pasiunile regilor Romaniei, se poate realiza o carte maxima cu tripla concordanta utilizand:
- valoarea nominala de 10,50lei care are ca subiect principal pasiunea pentru filatelie a Regelui Carol al II-lea
- stampila prima zi care are ca subiect filatelia reprezentată prin marca poștală și lupă cu trimitere către Casa Regală prin simbolul coroanei regelui
- ilustrata care are ca subiect filatelia prezentată prin expoziția filatelica EFIRO din 1932 ținută sub patronajul Regelui Carol al II-lea la București
