Tema este frecvent reprezentată pe icoane de cult sau de hram şi nelipsită pe iconostas in registrul Praznicelor a 3 icoana de la stanga la dreapta.

În formula iconografică se prezinta sub forma unui conţinut arhitectural convenţional, in care Arhanghelul Gavril îi aduce tinerei Fecioare Maria înştinţarea că a fost aleasă de Domnul (cf. Luca 1, 28-32).

Gestica celor două personaje sublineză textul evanghelic. Arhanghelul Gavril, reprezentat de obicei în picioare, din profil, schiţează o inclinare sub forma unui gest de respect în timp ce o binecuvânteză pe Maria cu mâna dreaptă. Postura Fecioarei subliniază surprinderea, nevinovăţia, având o postură şi o gestică de supunere, iar Sfântul Duh coboară din ceruri în chip de porumbel alb (LP2219/Mi7478 și vinietele din 2007, 2008).

În alte reprezentări din Cerurile deschise sub forma unui arc de cerc bordat cu raze (LP2306/Mi7786) coboară binecuvântarea divină sub forma unei raze de aur, linie diagonală ce leagă într-un tot organic cele două jumătăți ale compozitiei.

În primele reprezentări, Fecioara este înfăţişată frecvent în picioare (LP1047/Mi6013), din profil, privind spre mesagerul divin. Sub influență catolică se remarcă si postura in care Fecioara este reprezentată pe tron (LP2306/Mi7786 si LP2219/Mi7478), cu corpul inclinat în direcţie contrară mesagerului (cf. Luca 1, 34).

Ulterior au apărut variante care nuanţează atitudiniea Fecioarei, ea fiind reprezentata șezând, rugându-se (LP2306/Mi7786) sau citind (LP2219/Mi7478).

Un detaliu semnificativ dar variabil îl reprezintă obiectul pe care îl poartă arhanghelul în mâna dreaptă: o ramură de palmier semn al victoriei spiritului asupra trupului) (LP1074c/Mi6013), o suliţă (trimitere la semnificatia numelui Gabrie in ebraică „Dumnezeu este puterea mea”) (LP2306/Mi7786 si LP2219/Mi7478), sau un sul de pergament (aluzie la profeţiile din Vechiul Testament).

În arta bizantină şi post-bizantină tema „Drumului magilor”, apare adeseori inclusă în reprezentările Naşterii lui Iisus (LP1747/Mi6147), dar poate fi reprezentată şi individual (LP2261/Mi7624 si LP2395/Mixxxx).

Ca temă individuală, are o structură simplă într-un peisaj deluros, magii înfăţişaţi călare, bogat costumaţi îşi croiesc drum spre  Betleem, călăuziţi de stea (LP2261/Mi7624 si LP2395/Mixxxx).

Dupa Evanghelie numarul magilor nu este specificat, insa sunt reprezentaţi canonic în număr de trei, posibil după numărul darurilor pe care le-au oferit: aur, tămâie şi smirnă (Matei 2:9-11). Din această cauză canonul iconografic bizantin şi post bizantin nu a stabilit un mod clar de reprezentare al acestora, ei pot să fie tineri sau bătrâni, de vârste diferite, îmbrăcaţi după imaginaţia artistului, cu capetele acoperite de coroane sau de ceea ce artistul presupunea a fi o tichie de mag, limitându-le doar numărul la trei şi atribuindu-le doar un rang înalt – mag sau crai.

Din punct de vedere iconografic tema Nasterii Domnului este prezentata extrem de complexă. Reprezentările Naşterii pot cuprinde nu doar surse evangelice (Evanghelia dupa Luca 2: 1-20, Evanghelia dupa Marcu 2: 9-11), ci şi surse apocrife (numărul magilor, prezenţa moaşei şi a Salomeei, etc).

 În variantele cele mai simple are temei, bazate doar pe textul Evangheliei după Luca, apar reprezentaţi: Sfânta Familie, în peştera Naşterii, Îngerii şi păstorii primind vestea de la îngeri (LP1958/Mi6658).

Peştera este concepută în cadrul unui peisaj deluros (LP2261/Mi7623), chiar stâncos (LP1958/Mi6658, LP2127/Mi7150, LP2219/Mi7479, LP2306/Mi7787), în care Fecioara, obosită, este reprezentată întinsă (LP2306/Mi7787, LP2219/Mi7479, LP1958/Mi6658, LP1787/Mi6246) alături de Pruncul înfăşat şi purtând nimbul cruciger.

Alături de iesle, privind spre Pruncul Iisus apar cele două animale, un bou şi un măgar. La gura peşterii este înfăţişat Sf. Iosif, înfățișat ca un personaj cărunt, cu barbă, adus de spate şi capul sprijinit în mână. Pe cer sunt reprezentaţi îngeri care adoră Pruncul, unul dintre ei ducând păstorilor vestea naşterii. În general sunt reprezentaţi doi păstori, alături de turmele lor. În cele mai multe reprezentări ale temei apare şi Steaua, amintită în Evanghelia dupa Matei (2: 1-10), una din razele ei coboarând din Ceruri spre Prunc.

În variantele mai elaborate ale temei, păstorii din Betleem apar la gura peşterii pentru a vedea Pruncul, deseori cel mai vârstnic dintre ei adresându-se Sfântului Iosif (LP2261/Mi7623, LP2395/Mixxxx).

Pentru a marca succesiunea narativă, uneori păstorii sunt reprezentaţi atât pe coasta dealului, alături de turme (LP2306/Mi7787), ascultând îngerul, cât şi la gura peşterii adresându-se Sfântului Iosif. În variantele cele mai complexe ale temei, alături de toate personajele descrise mai sus, apar atât magii (LP1704/Mi6014, LP1958/Mi6658, LP2049/Mi6900), amintiţi în Evanghelia după Matei (2: 1-11), cât şi două personaje feminine din apocrife (Evanghelia după Iacob).

Ele sunt moaşa credincioasă şi sora sa, Salomeea, cea care se îndoieşte de miracolul naşterii. În canonul iconografic cele două personaje feminine sunt înfăţişate în prim-plan, în partea inferioară a imaginii, spălând Pruncul înainte de a-l înfăşa (LP1958/Mi6658, LP2219/Mi7479, LP2306/Mi7787).

Tema este frecvent ilustrată în arta bizantină şi post-bizantină. În variantele cele mai puţin complexe, Fecioara cu Pruncul pe tron este reprezentată pe un fundal neutru (cel mai adesea de aur) (LP2306a/ Mi7788 – Blk 852).

Modelul tronului e simplu, aproape ascuns de amploarea mantiei, iar Fecioara este vazută frontal sau uşor din semiprofil, ţinând Pruncul în braţe. Varianta tradiţională a temei prezintă însă personajele aşezate pe un tron somptuos, supraînalţat pe trepte, cu spătar semicircular şi decoraţie bogată. Doi îngeri, în picioare sau în medalion, încadrează Fecioara (LP1074/Mi6015).