Portret de colectionar - Revista eFil@telia

De vorba cu un filatelist – Marius Muntean

Filatelist — Tue, 03 Jan 2023 10:41:17 +0000

„Un clasor este o carte,
o colecție este o bibliotecă”.
Marius Muntean

Continuăm serie de articole intitulate De vorba cu un filatelist prin care facem cunoștință și încercăm să ne inspirăm din experiența unor filateliști cunoscuți din țara noastră.

Pentru această ediție am ales să stau de vorbă cu domnul dr. ing. Marius Muntean, de care mă leagă amintiri frumoase începând cu toamna anului 2020. În perioada 23 – 25 octombrie 2020, la Biblioteca Județeană ASTRA din Sibiu a avut loc Expoziția Națională de Filatelie cu Participare Internațională „Un panou„. La această expoziție am debutat ca secretar de juriu, fiind prins în discuțiile aprinse ale juraților privind exponatele. A fost o experiență unică și definitorie pentru viitorul meu ca filatelist. Pot spune că exponatele le-am privit atât cu ochi de vizitator, dar și cu ochi de secretar de juriu.

Președintele juriului acestei expoziții a fost în persoana domnului Marius Muntean, despre care auzisem până atunci. Și din acest moment am început o foarte frumoasă colaborare pe teme filatelice cu domnia sa.

Dar cine este Marius Muntean?

Domnul Marius Muntean este președintele Asociației Filateliștilor din Timișoara începând cu anul 2004, iar din vara lui 2023 va fi un „tânăr” pensionar, așa cum îi place să spună :).

De cât timp sunteți colecționar?

Am avut abonament la marcile postale romanescti din anul 1967; am inceput sa ma interesez si sa ma ocup de filatelie din anul 1977 dupa terminarea liceului, sunt colectionar din toamna lui 1978 cand am inceput facultatea in Brasov.

Cum ați început colecționarea?

Abonamentul la seriile românești mi l-a făcut tatăl meu, sfatuit de filateliștii din Făgăraș, domnii Bănică și Domby.

În perioada facultății m-au ajutat „scanările” săptamânale la cercul filatelic. Colecționam atunci: sport, pictură, faună, floră, mașini, timbre frumoase. Apoi a intervenit norocul: am găsit o colecție sport România completă și am găsit primele timbre din poște locale și turistice. În felul acesta domeniile colecției s-au restrâns și repoziționat.

La venirea în Timișoara m-a ajutat foarte mult prietenia cu niște colecționari de marcă: doctorul Biciola din Timișoara, colonelul Grumus și dl. Mircea Tata din Sibiu.

Și bineînțeles Martin Tiron, care a avut încredere în mine și m-a învățat enorm în ceea ce privește rolul social și educativ al filateliei.

Care au fost primii pași când ați definit liniile directoare ale colecției?

Orice colecție se bazează pe studiu.

În urmă cu 3 decenii, pentru a pune la punct colecția de Transilvania am petrecut zile întregi în biblioteca județeană din Timisoara luând însemnări după cărți de istorie, căutând personalități și evenimente.

În momentul actual, deoarece și site-urile se mai închid, am dosare cu informații pe fiecare direcție a colecției. Și multe din informații le „țin” în cărțile pe care le-am publicat.

Care sunt clasele care definesc colecția dumneavoastră?

Clasele care definesc colecția mea sunt: cartofilie, filatelie open și filatelie tematică.

Vă rog să-mi prezentați în câteva rânduri temele principale ale colecției dumneavoastră

Transilvania – clasa open;

Brașov și Cetăți Transilvane – cartofilie;

Continental – clasa open;

Balet – clasa open;

Regatul României – filatelie tematică;
Curse auto de la începutul secolului XX – cartofilie și clasa open.

Care este piesa principală a colecției dumneavoastră?

Colecția …..

Cu cine împărtășiți pasiunea pentru filatelie (familie, prieteni, asociații, club de filatelie)?

Încerc să transfer pasiunea de a colecționa către fiicele noastre.

Ana are o colecție OPEN – Balet, recompensată pe plan international cu Vermeil (expoziția mondială din Indonezia) și Vermeil Mare (expoziția FEPA de la Liberec).

Maria, cu maxime „Floră montană” n-a avut acelasi „noroc”.

Mă simt împlinit din punct de vedere filatelic, pentru că, după o activitate de aproape 2 decenii cunosc mulți filateliști din țară și străinătate cu care am colaborări foarte bune.

Ce piesă filatelică vă doriți să o aveți în colecție?

Greu de spus. Sunt atâtea piese deosebite care apar pe ici pe colo, încât prefer să mă bucur după ce le-am achiziționat. Iar cum uneori prețurile sar peste posibilități, e mai bine să nu îți dorești ceva cu nu poți achiziționa.

Aveți vreo amintire haioasă legată de una dintre piesele colecției dumneavoastră?

Am o carte, publicată prin 2013, „Brașovul la început de secol XX”. Mergând la un targ la Sibiu, căutând ilustrate cu Brașovul am văzut pe masa la un domn două copii xerox după 2 pagini din carte, și l-am întrebat „Cărțile astea poștale le aveți de vânzare?”. „Nu dom’le, le caut și io, sunt din cartea aia grozavă cu Brasovu’ a lu’ Moldovan ăla. Și cartea o caut, am văzut-o doar, îi grozavă”.

Cum ați făcut pasul de la colecționar la filatelist?

Aici e ca în povestea cu oul și găina. Cred că mai întâi am fost filatelist (adunând timbre cronologic) și abia mai apoi am devenit colecționar. Colecția presupune organizare, studiu și, după mine, în momentul de față OPEN-ul reprezintă cel mai bine fenomenul colecționistic.

Care este exponatul filatelic de care sunteți cel mai atașat?

„Cinci secole de viata transilvană”, cu toate că l-am neglijat în ultima vreme, e primul exponat cu care am obținut aur, în 1985, la o expoziție națională și apoi aur la o expoziție Balkanfila.

Dar, pentru ce mi-au adus fiecare în parte sunt foarte legat de oricare din colecțiile mele.

Cum descrieți proiectul „Pionieri ai curselor auto”?

În urmă cu 40 de ani, când am terminat Politehnica, mă gândeam „cine m-a pus să mă fac inginer”? Nouă, TCM-iștilor ni se zicea „Ciocănari”. În timp, am ajuns să RESPECT meseria pe care mi-am ales-o. Chiar și când aveam ditai funcția, mă prezentam ca și inginerul Muntean.

„Pionierii”, chiar dacă vorbește de curse și piloți, este un omagiu la adresa tehnicienilor și a realizărilor lor: mărul, roata, arcul, ciocanul de silex, bronzul, fără de care și azi, am fi fost doar Adam și Eva.

Dar expozițiile filatelice de la Timișoara?

Expozițiile filatelice de la Timișoara?

Veniți în septembrie la TimFilEx și veți vedea…

Cu toată modestia, cred că ceea ce am făcut noi (nr. Timișoara), Sibiul și Bistrița în ultimul deceniu și jumătate a dus filatelia expozițională românească mai departe. Cele trei asociații au fost cele ce au organizat an de an expoziții naționale. Prin mâna noastră au trecut aproape toate exponatele din țară.

Nu vreau să minimizez activitatea altora, Constanța, Bacău, București, Clujul la literatura, Botoșaniul au avut expoziții, dar an de an se știa de cele trei asociații că vor organiza « ceva ».

Am avut ani, în urmă cu un deceniu, cu patru expoziții anual: istoria, natura, ziua europei și încă una, mare, Natura. Pe cea din urmă am dus-o la a 40 ediție consecutivă, iar la Bistrița FillexTransilvanica a ajuns la aproape a 30-a ediție. În toată această perioadă Sibiul marchează an de an un eveniment.

În încheiere, ce sfat dați unui începător care ar dori să înceapă o colecție?

S-o înceapă! Va arunca o droaie de bani la început, dar va avea satisfacții imense…

Drepturi de autor

Mulțumesc domnului Marius Muntean pentru amabilitatea de a-mi pune la dispoziție materialele prezentate din colecția personală

Revenire la cuprins revista

The post De vorba cu un filatelist – Marius Muntean first appeared on Revista eFil@telia.

De vorba cu un filatelist

Filatelist — Sat, 31 Dec 2022 20:11:41 +0000

Cuprins revista

De vorba cu un filatelist sau Profil de colecționar? De la aceste întrebări am pornit cu gândul a scrie o serie de articole prin care să facem cunoștință și să încercăm să ne inspirăm din experiența unor filateliști cunoscuți din țara noastră atunci când ne cuprinde pasiunea pentru colecționat materiale poștale.

Pentru prima ediție am ales să stau de vorbă cu domnul profesor (pensionar) Nicolae Salade, de care mă leagă multe amintiri frumoase.

În perioada 19 – 21 septembrie 2019, la Muzeul Recordurilor Românești din București a avut loc Expoziția Națională cu Participare Internațională EFIRO 2019. Ca orice colecționar care își dorește să treacă la nivelul filatelist, am vrut să profit de ocazie și am vizitat expoziția. Nu pot spune că nu am fost împins și de dorința de a vedea cum se prezintă un exponat, ce tematici sunt de interes și nu în ultim rând, să petrec câteva ore în mijlocul filateliștilor, pentru a lua pulsul acestei pasiuni.

Aici l-am întâlnit pentru prima dată pe domnul Salade cu care am avut mai multe discuții telefonice înainte. Și din acest moment am început o foarte frumoasă colaborare pe teme filatelice cu domnul profesor.

Din vorbă în vorbă, domnul profesor mi-a spus că s-a născut în Sighetu-Marmației (județul Maramureș), iar școala primară a urmat-o la Satu-Mare. După ce părinții s-au mutat la Sibiu a continuat studiile cu școala gimnazială, liceul și apoi Facultatea de istorie-engleză. După absolvire a lucrat ca profesor și mai târziu director al Școlii Gimnaziale „Regina Maria” din Sibiu.

Ca filatelist, a fost ales membru în Comitetul director al Federației Filatelice Române și membru de juriu la clasele maximafilie și filatelie tematică. Ca expozant a participat începând cu anul 1974 și până în prezent la numeroase expoziții locale, județene, interjudețene, naționale și internaționale unde a obținut distincții în rang de până la Aur.

Domnul Salade este președintele Asociației Filateliștilor din județul Sibiu începând cu anul 1993, iar din 2021 și al Societății Romane de Maximafilie „Dr. Valeriu Neaga”.

Înainte de toate , va rog sa prezentați ideea după care v-ați ghidat pasiunea pentru filatelie: „Pentru a realiza o colecție de calitate trebuie alese cât mai puține teme pentru a reuși să le tratăm cât mai bine”.

De cât timp sunteți colecționar?

Răspunsul este simplu: 60 de ani

Cum ati inceput colectionarea?

Neavând pe nimeni în familie care să se fi ocupat de filatelie, începutul meu în ale filateliei a fost puțin mai diferit! Mama mea a lucrat la un serviciu unde ajungeau multe scrisori, unde, copil fiind, mergeam destul de des și am început cu dezlipirea timbrelor de pe scrisori. Apoi am intrat în legătură cu unii filateliști în cadrul magazinului filatelic din localitate și am început cu un abonament la timbrele românești, apoi am început schimburile filatelice cu diferiți corespondenți din străinătate și …, treptat am devenit „filatelist pe viață”.

Care au fost primii pași când ați definit liniile directoare ale colecției?

În anul 1965 oficianta de la magazinul filatelic din localitate mi-a spus că ar fi bine să fac o colecție de timbre românești și atunci am cerut acordul părinților și m-am abonat la timbrele românești și am început să particip la ședințele de schimb ale Asociației Filateliștilor din Sibiu.
În anul 1972, când a avut loc Olimpiada de la Munchen, am realizat primul exponat dedicat acestui eveniment. Îmi amintesc că aveam toate timbrele apărute în Europa cu ocazia acestei olimpiade, dar nu aveam colițele nedantelate dedicate acestei olimpiade apărute în țara noastră?! Știu că s-a organizat atunci o expoziție filatelică la noi unde era nevoie de ajutor și cei care participau primeau apoi acele colițe nedantelate, care se dădeau doar celor care aveau activitate. Eu fiind în sesiune atunci nu am putut participa și desigur nu am beneficiat de acele colițe nedantelate. Îmi amintesc că le-am cumpărat apoi la suprapreț după 3-4 ani și m-am bucurat mult atunci că am putut să am și acele colițe, culmea, apărute în țara noastră!! Ulterior am reușit, prin corespondență, să completez colecția cu plicuri cu ștampile speciale cu traseul flăcării olimpice prin România și apoi de la aprinderea flăcării olimpice la Atena și tot traseul până la Munchen. Apoi am mai adăugat colecției și francaturi mecanice, ilustrate maxime, zboruri speciale dedicate olimpiadei și chiar un zbor cu balonul dedicat acestei olimpiade.
Apoi am mai realizat și alte exponate de istorie, păsări, flori, nave maritime (toate de maximafilie) și un exponat de întreguri poștale.

Care sunt clasele care definesc colecția dumneavoastră?

Clasele care definesc colecția mea sunt cele de maximafilie și întreguri poștale cu toate că, încă mai am și unele exponate de filatelie tematică.

Vă rog să-mi prezentați în câteva randuri temele principale ale colecției dumneavoastră

Temele mele principale, de fapt exponate, sunt cele de maximafilie (Barza albă, Păsări din Delta Dunării, Păsări din zonele polare, Aspecte din istoria românilor din cele mai vechi timpuri și până la Marea Unire, Nave maritime și în lucru un exponat cu Păsări de pradă) și un exponat de întreguri poștale cu „Scrisori și cărți poștale de campanie din cel de Al Doilea Război Mondial”.
La exponatele de maximafilie, ilustratele maxime sunt începând din anul 1948 și până în prezent.
La întreguri poștale este vorba de un exponat de „un panou” care conține absolut toate scrisorile și cărțile poștale de campanie, fiind vorba de un set complet de întreguri poștale foarte rare și în stare foarte bună. Mai urmează doar să-l îmbunătățesc și să-l completez la textele din exponat.

Care este piesa principală a colecției dumneavoastră?

Cred că piesele cele mai importante și … mai valoroase sunt întregurile poștale din cel de Al Doilea Război Mondial.

Cu cine împărtășiți pasiunea pentru filatelie (familie, prieteni, asociații, club de filatelie)?

Cu filateliștii din localitate și din diferite asociații filatelice din țară.

Ce piesă filatelică vă doriți să o aveți în colecție?

Aș vrea să-mi completez colecția de ilustrate maxime cu „Păsări de pradă” pe care vreau să o realizez și unde am nevoie de 4-5 ilustrate maxime cu aceeași specie.

Cum ați făcut pasul de la filatelist la maximafilist?

Foarte simplu. După ce am realizat unele exponate de filatelie tematică, mi s-a părut mult mai spectaculoasă maximafilie așa că am trecut cu mare ușurință la aceasta.

Care este exponatul filatelic de care sunteți cel mai atașat?

Exponatul de care mă simt cel mai atașat este cel de maximafilie „Barza albă” … poate și pentru că a fost ultimul pe care l-am realizat! Dar, desigur și celelalte exponate îmi sunt la fel de dragi.

Cum descrieți proiectul Jurnalul Filatelic?

Legat de Jurnalul filatelic mă bucură realizarea acestuia și încercarea dumneavoastră de a realiza și impune „filatelia modernă” ca o clasă aparte, mai ușor de realizat pentru filateliștii care acum încep acest „hobby” minunat de care, din păcate, tot mai puțini sunt cei care încep și mai ales continuă să devină filateliști pasionați. Vreau să completez faptul că, domnul Salade este redactor din anul 1993 al revistei Curierul filatelic, prima revistă de filatelie apărută în România după Revoluția din 1989.

Dar expozițiile filatelice de la Sibiu?

Despre expozițiile de la Sibiu nu vreau să vorbesc și las pe alții să o facă.

În încheiere, ce sfat dați unui începător care ar dori să înceapă o colecție?

Unui începător i-aș da sfatul ca să nu colecționeze tot ceea ce îi place ci să se axeze, de exemplu, pe o colecție de România și eventual 1-2 tematici care îi fac plăcere și pe care le poate aborda și trata cât mai bine atât din punct de vedere filatelic cât și expozițional.

Revenire la cuprins revista

The post De vorba cu un filatelist first appeared on Revista eFil@telia.