În mai multe ţări europene, Ziua Culturii Naţionale omagiază oameni de cultură remarcabili, reprezentativi pentru fiecare stat în parte. Astfel, în Spania, Ziua Culturii este marcată la data morţii lui Miguel de Cervantes, iar în Portugalia, în ziua în care s-a născut poetul Luis de Camoes.

În România a fost aleasă data de 15 ianuarie pentru sărbătoarea Zilei Culturii Naţionale, cu scopul de a promova cultura, arta, dar în primul rând ziua de naştere a poetului naţional al românilor, Mihai Eminescu.

Pentru a marca Ziua Culturii Naţionale, în data de 15 ianuarie a fost pusă în circulaţie emisiunea de mărci poştale comemorative intitulată 150 de ani de la prima serbare a românilor de pretutindeni, dedicată evenimentului care a avut loc la Mănăstirea Putna în anul 1871.

Puţină istorie

În 1870, se împlineau 400 de ani de la sfințirea Mănăstirii Putna, motiv pentru care, în 1869 studenții români din Viena s-au mobilizat sub conducerea lui Andrei Mureşanu, în vederea organizării unei manifestări naționale de amploare în luna august la Putna.

Autorităţile prusace nu au privit cu ochi buni această manifestare, însă comitetul organizare a avut ideea să se organizeze o manifestare religioasă ca justificare pentru o acţiune naţională de amploare.

În a doua jumătate a secolului al XIX-lea, teritoriile germane se aflau într-un proces de unificare, condus şi controlat de mult mai dezvoltata Prusie. Ascensiunea unei noi mari puteri în centrul continentului i-a alertat pe francezi, aceştia temându-se că o Germanie unificată ar putea pune în pericol echilibrul geopolitic stabilit în 1815 prin Pacea de la Viena. Acesta este fundalul pe care, în 1870, izbucneşte războiul franco-prusac, pe care Franţa îl pierde, iar parte din băncile vremii dau faliment, printre care şi cea la care se gaseau banii pentru evenimentul de la Putna.

Din punct de vedere filatelic este interesant de remarcat articolul din revista Philately of France, în numărul din octombrie 2020 se explorează un aspect cheie al războiului franco-prusian din 1870-71: utilizarea baloanelor pentru a facilita comunicarea din Paris cu lumea exterioară.

Însă aşa cum scria şi Mihai Eminescu într-un articol din Convorbiri literare din octombrie 1870, serbarea a fost „…pornită dintr-un sentiment de pietate către trecutul nostru pe cât de glorios, pe atât de nefericit”. Astfel manifestarea a fost amânată pentru 1871, iar la data de 18 martie 1871 se alege un nou comitet de organizare compus din Ioan Slavici (preşedinte) şi Mihai Eminescu (secretar).

La serbarea de la Putna din 1871, unde se adunaseră români de pretutindeni, având numai 17 ani şi copleşit de emoţie patriotică, Ciprian Porunmbescu i-a smuls vioara din mâinile marelui lăutar Grigore Vindireu şi a cântat o doină, după care a căzut în braţele tatălui său spunându-i că “a cântat Daciei întregi”.

Puternicele emoţii şi trăiri generate de acest eveniment se vor concretiza în nemuritoarele lucrări: Altarul Mănăstirii Putna, Imnul lui Ştefan cel Mare, La malurile Prutului, Dup-un veac de suferinţă.

Prima serbare a românilor de pretutindeni, din anul 1871, a reprezentat un liant între două generaţii importante ale istoriei noastre naţionale: generaţia de la 1848, marcată de afirmarea unei identităţi naţionale în context european pentru toţi românii, şi generaţia de sacrificiu a Primului Război Mondial.

Emisiuni noi

Emisiunea 150 de ani de la prima serbare a românilor de pretutindeni, dedicată evenimentului care a avut loc la Mănăstirea Putna în anul 1871, este alcătuită din 3 timbre cu valori de 2,70lei, 8,50lei, respectiv 10,50lei.

Machetatorul a optat pentru a interpreta tema emisiunii şi a mesajului ce trebuie transmis prin imagini cu subiecte multiple.

Subiectul principal este prezentat prin imaginea Mănăstirii Putna, locaţia unde s-a serbat prima întâlnire a românilor de pretutindeni în 1871.

Subiectul secundar este legat de aniversarea Zilei Culturii Naţionale şi au fost prezentate imaginile a trei personalităţi ale culturii române care au participat la evenimentul de la Putna:

• Mihai Eminescu pentru marca cu valoarea nominală de 2,70lei,
• Iona Slavici pentru marca cu valoarea nominală de 8,50lei,
• Ciprian Porubescu pentru cu valoarea nominală de 10,50lei

Din punct de vedere al machetării emisiunea este:

• coală de 32 de timbre
• minicoală de 5 timbre şi o vinietă aşezată în colţul din dreapta sus (poziţia 2)
• bloc de 3 timbre dantelate
• bloc de 3 timbre nedantelate

Emisiunea este completată cu un plic prima zi (FDC).

Erinofilie

Marcofilie

Maximafilie