PRIMUL ÎNTREG POŞTAL ANIVERSAR

România modernă îi datorează lui Carol I, principele și regele de rigoare germană care si-a înteles pe deplin misiunea de monarh constituțional.

I.G. Duca nota: ”Simțământul datoriei era poate singurul simțământ mai puternic la el, maui puternic chiar și decât mândria. Se poate spune că toată viața lui Carol I n-a fost stăpânită decât de acest sentiment”.

În lunga și rodnica sa domnie, de apropape o jumătate de veac, regele Carol I a vegheat la modernizarea și europeanizarea României, care s-a luptat, sub comanda sa, pentru obținerea independenței de stat, recunoscută de marile puteri europene în 1878, iar trei ani mai târziu, România fiind proclamată regat ca un semn de recunoaștere a noului statut.

Povestea românească a început o dată cu refuzul lui Filip de Flandra al Belgiei de a ocupa tronul României, când, pe 19 martie 1866, Ion C. Brătianu este trimis de urgenţă la Düsseldorf pentru a obţine consimţământul venirii în România din partea tânărului principe, a familiei sale şi a regelui Prusiei Wilhelm I.

Între timp, la Bucureşti, în ziua de 30 martie, Locotenenţa Domnească publică o proclamaţie către popor, recomandând alegerea prin plebiscit a prinţului Carol de Hohenzollern ca domnitor al românilor, cu drept de moştenire, care va domni sub numele de Carol I. Plebiscitul începe la 2 aprilie şi se închide la 8 aprilie, rezultatul fiind de 685.869 voturi pentru, 224 voturi contra şi 12.837 abţineri. Totodată, în urma dezbaterilor Adunării Constituante, 109 deputaţi s-au pronunţat pentru alegerea principelui Carol, în vreme ce numai 6 s-au abţinut.

La 14 aprilie, Carol află din presa germană că a fost ales principe al României, știrea fiind confirmată printr-o depeșă trimisă principelui Karl Anton, la 16 aprilie, de către Ion C. Brătianu.

La 6 mai 1866, Carl Hettongen (numele sub care principele Carol a călătorit spre România), călător cu afaceri spre Odesa însoțit de baronul Karl von Mayenfisch, ajung la Baziaș, stația terminus a căilor ferate austriece. De aici a luat vaporul pentru a merge mai departe pe Dunăre până la Turnu Severin.

”Studentul” (numele conspirativ) soseşte la Turnu Severin de Rusalii, duminică, 20 / 8 mai 1866, pe la „patru ceasuri”, însoţit de locotenentul Linche şi de ”Amaradia” (numele conspirativ a lui Ion Brătianu), debarcând în portul din Turnu Severin (deşi avea bilet de Odesa, spre a nu fi deconspirat). Apoi s-a îndreptat spre prefectură, unde l-a întâmpinat prefectul Boicea Radianu şi şeful garnizoanei, căpitanul de dorobanţi Dincă Bălşanu. Continuarea drumului până la București este prezentat în articolul lui Tudor Nedelea intitulat ”Carol I la Turnu Severin”.

Carol ajunge la Bucureşti pe 10 mai 1866 și intră în oraş pe la podul Mogoşoaiei, unde este întâmpinat de Dimitrie C. Brătianu, primarul Capitalei, care îi înmânează cheile oraşului. Principele este condus spre Dealul Mitropoliei, unde se oficiază Tedeumul, apoi este invitat să depună jurământul în noua sa calitate de domnitor al Principatelor Unite Române în Palatul Mitropoliei, care era sediul Adunării Constituante. Are loc o şedinţă extraordinară a celor două camere reunite, a guvernului, a Locotenenţei Domneşti şi a Înaltului Cler. Aici preşedintele Adunării, Emanoil Costache Epureanu, care îl conduce la tronul princiar ridicat pe tribună. Mitropolitul Nifon pune crucea şi Evanghelia pe masa aşezată în faţa tronului, iar colonelul Nicolae Haralambie citeşte formula de jurământ românească, care îi este tradusă principelui în franceză: „Jur de a fi credincios legilor ţării, de a păzi religiunea românilor, precum şi integritatea teritoriului ei şi a domni ca domn consituţional”. Principele pune mâna dreaptă pe Evanghelie şi rosteşte cu voce fermă în româneşte: „Jur!”.

Astfel, Carol I de Hohenzollern-Sigmaringen devine domnitorul Principatelor Unite Române, la 10 mai 1866.

După 25 de ani, cu ocazia balului din ziua de Anul nou 1/13 ianuarie 1891, în prezenţa corpului diplomatic, se face propunerea organizării unei mari serbări de 10 mai pentru a sărbători jubileu de 25 ani de domnie a regelui Carol I. Regele a cerut ferm să fie una modestă şi, mai ales, fără mari cheltuieli, ca o sărbătoare „de familie“ .

Guvernul Florescu II a ales o comisie care să se ocupe de organizarea evenimentului, din care fac parte:

• generalul Ioan Em. Florescu (Președintele Consiliului de Miniștri),
• Emanoil Protopopescu-Pache (Primarul Bucureștiului în perioada aprilie 1888 – decembrie 1891),
• Dimitrie Butculescu (filantrop, om politic foarte popular, pe care Carol îl numea „apostolul patriotismului“, Președinte fondator al Societății Filatelice Române în 1891),
• arhitect Dimitrie Maimarolu (a folosit în proiectele sale caracteristicile școlii franceze, iar în anul 1911 proiectează Cercul Militar Naţional)
• arhitect Ion Mincu (care are în portofoliu Bufetul de la Şosea, actualul Restaurant Doina, realizat în stil neo-românesc autentic),
• pictorul George Demetrescu Mirea (elevul lui Theodor Aman, care, la recomandarea lui Carol Davila luase parte, ca pictor, la Războiul de Independenţă).

Răsfoind ”Jurnal Regelui Carol I – Volumul II 1888 – 1892” găsim notate diverse însemnări legate de întâniri premergătoare jubileului.

Dintr-o scrisoare datată 3 mai 1891, Regele îi scria sfetnicului său Lascăr Catargiu: “Peste câteva zile România va serba a Douăzeci şi Cincea aniversare a Domniei Noastre. Providenţa a vroit aceasta din ziua când am îndreptat primii Noştri paşi în această frumoasă Ţară”.

Din jurnalul regelui Carol I aflăm că evenimentele dedicate JUBILEULUI 25 DE ANI DE DOMNIE, s-au desfaşurat în zilele de 10, 11 şi 12 mai 1891 pe o vreme frumoasă, caldă cu o animaţie enormă pe străzile minunat decorate, inclusiv cu toate steagurile de război.

Joi, 9 / 21 Mai

Răcoare, mai târziu arșiță. Înainte de amiază L. Catargiu. Audiențe. Ora 11 ½ Werder aduce pentru Nando nou-înființatul Ordin al Leului. Audiență oficială. Ora 12 Vernescu. Ora 2 primire în sala mare a unei delegați de 60 de membri ai Căilor Ferate, de la director până la ultimul și cel mai mărut muncitor. Prințul A. Știrbei de față, de asemenea Olănescu, care îmi înmânează un album despre trecut, poșta română până la căile ferate, poduri, etc. Discurs. Eu răspund. Elisabeta prezentă. Ora 5 au fost aduse din nou la palat steagurile din război. Ora 5 ½ doamnele de la ”Munca” și ”Furnica” ne aduc daruri. Ora 6 personalul casei, care îmi dăruiește o figurină de bronz a lui David. Kalinderu ține cuvântarea. Ora 6 seara retragere cu torțe, de față miniștri, generali, ofițeri străini. Toate doamnele care au fost la Elisabeta și care au primit cifrul regal în diamante. Mii de oameni în curte. Ofițerii în rezervă îmi aduc însemnul mare, fixat cu argint și două drapelurim pentru cei 25 de ani de serviciu. Până la ora 2 în sala de ceremonii.

Vineri, 10 / 22 mai

Jubileul de 25 de ani de domnie. Vreme minunată, cald. Animație enormă pe străzi. Steagurile au fost luate. Ora 9 ¾ în ținută de gală la Mitropolie, spaliere ale corporațiilor, armatei, etc., străzi decorate minunat. Acoperiți de flori. Te Deum. Citirea unui document de către generalul Florescu. Înmânarea celor două drapeluri. La mitropolit. Ora 11 încălecat împreună cu nepoții mei, Elisabeta ne urmează cu trăsura, toate steagurile de război pe unde trecem. Pe bulevard, defilarea școlilorm corporațiilor, armatei, care e excelentă. Ținut două ore. Ora 1 la palat, lunch în patru. Ora 3 începerea primilor în sala tronului. Corpul diplomatic, discurs al lui Hooriks, eu răspund, cerc. Ora 3 ½ Sinodul, discurs. Ora 4 Camerele, Boerescu și Rosnovanu țin discursurile. Eu răspund Camerelor printr-o lungă cuvântare, care face o impresie profundă. Partidul Național – Liberal nu a fost reprezentat. Ora 4 ½ Curtea de Conturi, discursuri. Ora 9 teatru de gală, până la ora 11. Întregul oraș iluminat. 1000 de depeșe din țară și străinătate. Toată presa europeană reatează călduros și deferent.

Sâmbătă, 11/23 mai

Acceași animație pe străzi. Totul e sărbătoresc. Ora 10 primirea clerului catolic, protestant, calvin și mozaic, discursuri. Ora 10 ½ primit cca 30 de delegați, cu apă și cadouri, colonia străină. Toate corporațiile, care stau în partea de jos a scărilor de marmură, aduc ulcioare. Ora 12 armata, vorbește generalul Lahovary, îmi ănmânează un album al întregii armate, eu răspund. Același lucru în curte, unde sunt postate toate drapelele și unde defilează corpul ofițerilor. Elisabeta participă la paradă. Ora 1 lucnh. Ora 2 primirea primarilr din toată țara, 4000, toată curtea e plină. Cei care au încăput în sala tronului se află adunați acolo. Pache vorbește în numele primarilor din orașe și din țară, eu răspund, mare entuziasm, apoi toți primarii defilează prin fața tronului, o oră. Ora 5 în Cișmigiu cu nepoții mei, acolo banchet pentru primari, masa are 700 metr lungime. Toast cu voce tare, Boldescu de la Craiova răspunde. Ora 6 ½ dineu de gală, 80 de persoane, toți miniștri, eu țin un toast, îmi amintesc de cei morți. Generalul Florescu răspunde. Cerc până la ora 9. Apoi Cișmigiu cu nepoții mei, fântâni luminoase și focuri de artificii. Acolo până la ora 10 ½. Orașul luminat.

Duminică, 12 / 24 mai

Vreme frumoasă, cald. Ora 10 ½ în Gradina Episcopiei, acolo aranjate fetele școlii primare și secundare. La Atheneu, unde defilează prin fața noastră toți copii, ne dau buchete etc., până la ora 11 ½. La lunch ne cântă orchestra de băieți de la Sulina. Ora 2 la curse. Jockey-Club îmi înmânează un mare cal de bronz. Rămas la curse până la ora 5, enorm de plin, multă lume. Ora 7 cinat. Ora 8 ½ din nou la Hipodrom, întregul oraș iluminat strălucitor, mari focuri de artificii, care durează o oră, enorm de multă lume, trăsuri etc. Ora 10 ½ înapoi.

Cu această ocazie se înmaneaza regelui Carol I, o medalie, o piesă de excepţie bătută cu ocazia jubileului a cărui machetă a fost gravată de cunoscutul maestru german al orfevrăriei Paul Telge.

Medalia executată în atelierul lui Paul Telge prezenta realizările importante ale Regelui Carol I în cei 25 ani de domnie, prin cinci scene care marcheză un moment semnificativ al domniei:

• 1881 proclamarea Regatului;
• 1877- 1878 Războiul de Independenţă;
• 1890 debutul lucrărilor pentru ridicarea podului de la Cernavodă;
• 1866 sosirea în ţară şi promulgarea Constituţiei;
• 1888 restaurarea bisericii Mânăstirii de la Curtea de Argeş, destinată a fi necropola dinastiei.

Alte cinci figuri mitologice simbolizează justiţia, raţiunea, înţelepciunea, bunătatea şi vitejia, adică acele atribute care au caracterizat personalitatea regelui şi domnia sa.

[Sursa imaginilor: https://www.claudiusgoldcoins.com/product/medalie-cupru-25-ani-de-domnie-carol-i-domn-si-rege-al-romaniei-1866-10-maiu-1891/]

Tot cu această ocazie a fost lansată la 10 mai 1891 una dintre primele emisiuni filatelice jubiliare din lume, o serie de 5 valori (1 ½, 3, 5, 10 şi 15 bani) “CAROL I – 25 ANI DE DOMNIE”, cunoscută drept emisiunea cu cea mai scurta „viaţă” poştală, aflându-se în circulaţie timp de numai 3 zile, în perioada 10, 11 şi 12 mai 1891. Marca fixă de 5 bani a fost imprimată pe CARTEA POŞTALĂ CP 15a şi 15b emisă cu această ocazie, fiind considerată PRIMA EMISIUNE DE CARŢI POŞTALE COMEMORATIVE DIN LUME (Catalogul Mărcilor Poştale Româneşti – 1974, pag. 149).

Paul Telge, este prezent la serbările jubileului de la Bucureşti, fiind cazat la hotelul Metropol. Aflăm aceasta chiar de la el, deoarece cu mana lui îşi scrie şi trimite prin poştă la hotelul Metropol de pe Calea Victoriei, o astfel de carte poştală FRANCATĂ CU TOATE CELE 5 VALORI DIN SERIE şi fără să ştie (oare?), realizează PRIMUL ÎNTREG POŞTAL ANIVERSAR DIN LUME!

Acesta este format din :

• cartea poştală cu marca de 5 bani imprimată,
• o ilustraţie, care este STEMA REGATULUI, deci are legatură cu evenimentul şi un text, care este “CARTA POŞTALĂ” .

Cartea poştală tip CP15a este emisă pe carton roz cu dimensiunile de 157 x 100 mm. Direcţiunea Telegrafelor şi Poştelor, dar şi beneficiarii de servicii poştale foloseau în datarea corespondenţei atât calendarul pe stil vechi (iulian) cât şi cel pe stil nou (gregorian), deoarece sânt cunoscute ambele tipuri de obliterări.

Expeditorul, Paul Telge, a notat ca data 11/23 mai 1891 pe ambele stiluri (iulian şi gregorian), iar oficiile din Bucureşti au folosit ştampile diferite datate 23 mai 1891 pe stil nou (gregorian), corespunzator zilei de 11 mai 1891.

Pe cartea poştală sunt 4 ştampile București de plecare cu tuş negru tip B2 (dublu cerc cu data pe 3 rânduri şi ornament) și o ștampilă București la sosire CURSA 3 cu tuş negru tip B5 (dublu cerc cu data pe 3 rânduri şi menţiunea CURSA 3).

Emisiunea “CAROL I – 25 ANI DE DOMNIE” s-a aflat în circulaţie doar în zilele de 10, 11 şi 12 mai 1891, pe stil vechi (iulian), respectiv pe 22, 23 şi 24 mai 1891 pe stil nou (gregorian), în timp ce cartea poştală a circulat 15 zile începând cu data de 10/22 mai 1891.

Inchei prin a mulțumi domnului Ioan Gherasim pentru materialul trimis și las plăcerea cititorilor să intre direct în lumea filateliştilor din acea epocă şi apoi, sper să puteţi spune , “de asta-i frumoasă filatelia“!

---

Alte opere al lui Paul Telge regăsite în subiecte ale imaginilor unor mărci poștale românești.