La 29 martie se sărbătorește centenarul Constituţiei României Întregite din 1923, fiind constituţia României adoptată după Marea Unire.

Elaborată în 1923, a fost supusă dezbaterii parlamentare și adoptată de Parlament, Constituţia a fost sancţionată şi promulgată de regele Ferdinand I la data de 28 martie 1923 şi publicată în Monitorul Oficial nr. 282 din 29 martie 1923, dată la care a intrat în vigoare.

”Anul Urmuz în Argeș”, sub acest generic, timp de trei zile, a avut loc, la Curtea de Argeș, un simpozion internațional dedicat marelui scriitor.

Demetrescu-Buzău, lansat în literatură cu pseudonimul „Urmuz” dat de poetul Tudor Arghezi, este cunoscut ca fiind cel mai original reprezentant al avangardei literare de la noi, inaugurând literatura absurdului, antiproză, dadaismul.

În fiecare an, la data de 19 martie celebrăm Ziua Pașaportului Românesc. Pașaportul românesc are o istorie care acoperă mai mult de un secol și a evoluat de la o ,,cărticică mică portativă”, așa cum era descris în anul 1912 în cuprinsul ,,Legii asupra pașpoartelor”, la documentul electronic pe care astăzi peste 6,5 milioane de cetățeni români îl poartă în călătoriile lor.

Pașaportul românesc este un act de identitate internațional, folosit în special în afara granițelor României, care oferă posibilitatea cetățenilor români de a intra și de a ieși din țară prin orice punct de trecere a frontierei de stat deschis publicului și de a circula prin lume.

În afara României, pașaportul dă dreptul de asistență și protecție a cetățeanului român, de către misiunile diplomatice și ambasadele României.

Sărbătoarea Paștilor reprezintă pentru toți creștinii cea mai frumoasă și mai plină de semnificații sărbătoare religioasă.

Imaginile mărcilor poștale ilustrează icoanele „Intrarea Domnului Iisus Hristos în Ierusalim” și „Răstignirea”, iar marca coliței redă imaginea icoanei „Învierea Domnului”.

Icoana ”Intrarea Domnului Iisus Hristos în Ierusalim” este zugrăvită ca icoană prasnicală, singura pusă pe tetrapopodul obișnuit pentru închinarea credincioșilor, în ziua praznicului sau în catapeteasmă, în șirul icoanelor praznicelor împărătești.

Primăvara, grădina se trezește la viață, o dată cu apariția florilor iubirii.

Ghiocei sunt ,,vestitorii primăveriiˮ și ,,primele flori de pe pământˮ. O legendă spune că ghioceii au apărut de sub zăpadă atunci când Eva plângea pentru că a fost izgonită din Rai.

In limbajul florilor, narcisa exprima prietenia, bucuria, vacanta. Este considerata o floare a copiilor si a adolescentei. Se daruieste la nasterea unui copil, simbolizand bucuria de a intampina o noua viata. Ca floare a dragostei, narcisa exprina sinceritatea.

Dacă vorbim despre lalea aceasta este un simbol al fericirii, seninătății, păcii interioare, eleganței, imaginației, fanteziei, căldurii sufletești. Totodată simbolizează renașterea, învierea, reînnoirea vieții, datorită faptului că este una din principalele flori vestitoare ale primăverii.

Situat pe râul Bega, Timișoara este cel mai mare și important oraș al regiunii istorice Banat pentru care putem evidenția următoarele date de referință: