Capitolul 1 – Istoric

„Am clădit acest castel ca semn durabil că dinastia liber aleasă de națiune este adânc înrădăcinată în această țară frumoasă și că recompensăm dragostea poporului nostru prin încrederea nelimitată pe care o avem în viitorul scumpei noastre patrii”

Regele Carol I

Subiect: Regina Elisabeta I
(29 decembrie 1843 – 18 februarie 1918)
Carte Poștală, Editura : neidentificată, Tipărit la: AFIAP, no. 257,
Foto: Gh. Voicu, necirculată

Subiect: Regele Carol I
((20 aprilie 1839 – 10 octombrie 1914)
Carte Poștală, Editura : neidentificată, Tipărit la: AFIAP, no. 256,
Foto: Gh. Voicu, necirculată

După sfințirea și binecuvântarea temeliilor, Prințul Dimitrie Ghica a citit următoarele:

”CAROL I

Prin grația lui Dumnezeu și voința națională, Domn al Românilor.

La toți de față, și viitori sănătate,

Astăzi, Duminică, la 10 August, 1875, NOI CAROL DE HOHENZOLLERN, DOMN AL ROMÂNILOR, în al treizeci și șaselea an al nașterii Noastre, dimpotrivă cu ELISABETA DOAMNA, scumpa noastră soție, și cu ajutorul Celui a Tot-Puternic, am pus temelia Castelului Peleș pe moșia Noastră Piatra Arsă, în vecinătatea sfintei mânăstiri Sinaia, zidită la anul 1695, de către Spătarul Mihai Cantacuzino.

Clădirea acestui Castel s-a început în anul al zecilea al Domniei Noastre, fiind președinte al Consiliului de Miniștri, D. Lascăr Catargiu, președinte al Senatului I.P.S.S. Mitropolitul Primat Calinic Miclescu și președinte al Adunării Deputaților Principele Dumitru Ghica, iar Stariț al Sf. Mânăstiri Sinaia S.S. Arhimandritul Onofrei.

În același an s-a început și construcția drumului de fier, care va lega orașul Ploești cu Brașovul, prin valea Prahovei.

Drept care am subscris aceasta, spre a noastră pomenire în veacurile viitoare”

După aceasta, Mareșalul Curții, Teodor Văcărescu a citit documentul semnat de

”Noi, Carol de Hohenzoller, Domn al României și Elisabeta de Wied, Principesă a României,

am ordonat clădirea castelului Peleș, ca să ne fie pe timpul verii locuință sănătoasă și binecuvântată. Dependințele castelului, proiectate în același timp, cuprind locuințele pentru servitor, pavilionul de vânătoare, grajdurile, fântânile cu conductele de apă și parcul.

Pentru a asigura castelului o cât mai lungă durată și ca să trăiască cât mai multă vreme amintirea numelui meu, s-au întrebuințat cele mai bune procedee de construcție: fundamentele stau pe adânci straturi de beton, apărate contra presiunii muntelui prin puternică zidărie.

Materialele de construcție au fost extrase, pe cât posibil, de pe propriul nostrum domeniu. Zidăria a fost făcută cu pietriș din Prahova, piatra a fost extrasă din carierele de la Piatra Arsă și Luna Mare, în vecinătatea mânăstrirei Brebu, piatra verde a fost adusă de la Slănic, lemnul a fost tăiat din pădurile noastre, iar cărămizile au fost coapte chiar pe șantier.

După dorința noastră zidarii și tâmplarii au fost meșteri români. Salariile au fost următoarele: zidarii și tâmplarii de la cinci la șapte franci pe zi, lucrătorii cu mâna, trei franci, pietrarii sunt retribuiți după feleul și cantitatea lucurlui: tăiatul unui metru cub de piatră revine la aproape 200 franci. Kilogramul de fontă costă, a pied d’oeuvre, 40 de centime, fierul lucrat 60 de centime. Un metru cub de bolovani se plătește șase franci și cinci zeci de centime. Varul costă 86 de franci quintalul metric, iar nisipul de la Prahova, cinci franci metrul cub. Mia de cărămizi revine la 35-40 franci, lucrările de terasamente costă un franc și 10 centime metrul curent.

Am însemnat aci toate aceste date, pentru a lăsa urmașilor noștri o mărturie a condițiunilor actuale de lucru în această scumpă țară, al cărui destin ne-a fost încredințat de Dumnezeu, și pe care nu încetăm a-l ruga ca s-o aibă de apururi în sfânta Sa pază”

Cele două pergamente au fost puse într-un tub de stică așezat în plumb și s-au depus în piatra unghiulară împreună cu o colecție de monede, bătute special, în număr limitat, cu chipul Domnitorului.

În perioada Războiului de Independență, 1877 – 1878, activitatea a fost întreruptă, fiind reluată în primăvara anului 1879, după un set nou de planuri, complet diferite de cele inițiale ale inginerului Doderer. S-a păstrat numai fundația inițială, iar toată partea superioară a fost ridicată după indicațiile Regelului Carol I și pusă în operă de Stohr.

În perioada 1879 – 1881, familia regală a locuit la Mânăstirea Sinaia, după care s-a mutat în pavilioul de vânătoare, ”Foișorul” care a fost terminat complet în 1881.

În toamna anului 1880, castelul și dependințele erau gata, după 10 ani de lucrări la această clădire monumentală.

La 25 septembrie / 7 octombrie 1883,

Eu, Carol I, Domn și Rege

Cu Elisaveta Regina

După silință neobosită de doi ani, în luptă cu un tărâm nestatornic, străbătut de izvoare, izbutut-am a pune la poalele Bucegiului, temelia acestei clădiri, în anul 1875, iar al Domniei Noastre al IX-lea

Zidirea s-a oprit pe timpul războiului de neatârnarea României.

Intrat-am în această casă a noastră în anul mântuirei 1883, iar al Domniei Noastre al XVII-lea, datu-i-am nume:

” CASTELUL PELEȘULUI”.

Subiect: Castelul Peleș la poalele muntelui Caraiman
Carte Poștală, Editura : neidentificată, Tipărit la: Stengel&Co. Dresda, UPU, necirculată

Introducere

Istoric

Vedere exterioara dinspre Est, Sud – Est și Sud

Vedere exterioara dinspre Sud – Vest, Vest și Nord

Terase

Detalii fațade

Curtea interioară ți Holul de Onoare

Detalii interioare : sala de marmură, maură și florentină

Detalii interioare : sufrageria regală, apartamentul regal, cabinetul de lucru

Detalii interioare :sala de muzică și sala de arme

Castelul Pelișor

Castelul Foișor

Corpul de gardă și Vila Șipote (Casa Arhitectului)

Nu în ultimul rând, țin să mulțumesc în mod special domnului Virgil Cristea, cel care mi-a pus la dispoziție cărțile poștale, toate împreună, fiind prezentate în exponatul filatelic intitulat

”DOMENIUL REGAL SINAIA ÎN CARTOFILIE”

The post DOMENIUL REGAL SINAIA first appeared on Revista eFil@telia.

SIMBOLUL NAȚIUNII ROMÂNE INDPENDENTE

„Am clădit acest castel ca semn durabil că dinastia liber aleasă de națiune este adânc înrădăcinată în această țară frumoasă și că recompensăm dragostea poporului nostru prin încrederea nelimitată pe care o avem în viitorul scumpei noastre patrii”

Regele Carol I

Domeniul Regal Sinaia, prin arhitectura sa impresionantă, prin rolul pe care l-a jucat în istoria modernă a României și prin colecțiile de patrimoniu pe care le adăpostește, ocupă un loc aparte în sufletul romanilor, fiind simbolul națiunii române independente, unificate și consolidate statal. În componența domeniului intră: Castelul Peleș, Castelul Pelișor, Corpul de Gardă, Economatul, Casa de Vânătoare Foișor, Grajdurile, Uzina Electrică și Vila Șipot.

Domeniul Regal Sinaia – context istoric

Povestea Domeniului Regal Sinaia, începe în anul 1871, când Regele Carol I a achiziționat cu fonduri proprii 1000 de hectare de teren numit Piatra Arsă sau moșia Sinaia de la Eforia Spitalelor. Elaborarea planurilor iniţiale ale Castelului Peleş i-au fost încredinţate arhitectului Wilhelm von Doderer (1825-1900), însă proiectele acestuia au fost respinse de comanditar.

Începând cu 1876, conducerea lucrărilor este încredinţată arhitectului german, Johannes Schultz, care elaborează planurile castelului în prima sa fază de construcţie (1879 – 1883). Clădirea avea un aspect de chalet elveţian, compusă din două etaje, decorată la exterior în stil german.

În anul 1884 este instalată reţeaua electrică, castelul dispunând de grup electrogen propriu, urmând ca la 1897 să fie construită centrala electrică.

În anul 1894, la conducerea lucrărilor este  numit arhitectul ceh, Karel Liman. Sub coordonarea sa, între 1895-1897 sunt amenajate capela reginei Elisabeta de la etaj, apartamentele principeselor de Wied şi Hohenzollern de pe latura de nord, precum şi mezaninul.

Între anii 1903 – 1906, Liman proiectează galeria de marmură, sala de concerte, sala mică de muzică, baia reginei şi apartamentele oaspeţilor din aripa de nord a castelului. Între anii 1905 – 1911 se aduc modificări majore la : turnul central al castelului apartament imperial, , sala de teatru de la parter, sala de arme, sala florentină, holul de onoare, sala de şah, sala de biliard, sala consiliilor, amenajare a teraselor exterioare și terasa cu busturi de împăraţi romani.

In paralel cu castelul Peleș, au fost construite în apropiere Casa Cavalerilor, Economatul, Casa Corpului de Gardă, Casa Arhitecților (Vila Șipote), Casa Grădinii, iar între 1899 – 1902, Castelul Pelișor, un dar oferit de regele Carol I principilor moştenitori.

Arhitectul şef al castelului Pelișor, Karel Liman, a respectat cerințele comanditarului pentru arhitectura exterioara, cu elemente ,,Fachwerk”, adăugând și elemente românești. Foișorul a fost inițial o cabană de vânătoare, fiind folosit de cuplul regal Carol I-Elisabeta până când au putut să se mute în Castelul Peleș. Aici s-a născut la 25 octombrie 1921, viitorul rege Mihai I.

În 1932 Foișorul a fost mistuit de un incendiu, însă acesta a fost refăcut și lărgit de către Carol al II-lea. Moartea regelui Carol I la 10 octombrie 1914, marchează finalul vastului proiect arhitectonic coordonat de suveran.

Domeniul Regal Sinaia – context juridic

• reşedinţă regală (1883 – 1947),

• domeniu naţionalizat în 1948,

• muzeu din 1953 până 1975 şi din 1990 până azi,

• proprietate a Maiestăţii Sale, Regele Mihai I al României şi instituţie publică administrată de Statul român, sub egida Ministerului Culturii şi Patrimoniului Naţional începând cu 2007.

Începând cu numărul viitor al revistei va fi prezentată o serie de 12 articolele după cum urmează:

Istoric

Vedere exterioara dinspre Est, Sud – Est și Sud

Vedere exterioara dinspre Sud – Vest, Vest și Nord

Terase

Detalii fațade

Curtea interioară ți Holul de Onoare

Detalii interioare : sala de marmură, maură și florentină

Detalii interioare : sufrageria regală, apartamentul regal, cabinetul de lucru

Detalii interioare :sala de muzică și sala de arme

Castelul Pelișor

Castelul Foișor

Corpul de gardă și Vila Șipote (Casa Arhitectului)

Scopul seriei de articole ce vor urma este acela de a prezenta cele mai importante clădiri ale ansamblului arhitectonic creat de regele Carol I pe valea pârâului Peleș. Prezentarea va fi susținută cu piesele filatelice din perioade diferite cu scopul de a pune în evidență trăsăturile caracteristice, social-comportamentale și estetice ale acestora de-a lungul timpului. Capodoperele arhitectonice principalele vor fi prezentate la exterior prin descrierea vizuală a fațadelor și a zonelor publice în aer libere, terase și grădini. La interior vor fi prezentate principalele încăperi organizate pe etaje.

Nu în ultimul rând țin să mulțumesc în mod special domnului Virgil Cristea care mi-a pus la dispoziție cărțile poștale care formează un exponat filatelic intitulat

”DOMENIUL REGAL SINAIA ÎN CARTOFILIE”

The post DOMENIUL REGAL SINAIA first appeared on Revista eFil@telia.