Ion Dumitrana – Centenarul nasterii, evenimentul a fost inscris in seria de manifestari culturale “Colectii cu blazon” tinute la Palatul Cercului Militar Central, sala “Stefan cel Mare si Sfant”, in data de 26 ianuarie 2023. Printre invitati s-au numarat filatelisti, numismati, dar si urmasi ai familiei Dumitrana, in persoana doamnei Laura Dumitrana (fiica) si domnului Constantin Dumitrescu (nepot, artist plastic, cunoscut creator de medalii, plachete la Monetăria Statului).

Coordonatorul manifestării, Ștefan Dina, președintele Clubului Numismatic, în calitate de organizator a invitat, pe rând, la microfon pe col.(rez) Gheorghe Cristache, prof. Sergiu Găbureac și artistul gravor Constantin Dumitrescu, care au prezentat viața și activitatea celui omagiat.

Daca revenim la filatelie, putem afirma ca una din cele mai bogate colectii care s-ar putea alcatui de catre un colectionar de marci postale romanesti este cea cu tematica: Ion Dumitrana.

Voi prezenta in continuare aspecte privind viata si activitatea artistului preluate din articole publicate in Revista Filatelia.

Astfel, in numarul 11/1963 al Revistei Filatelia, sub titlul “Machetatori – Ion Dumitrana”, este prezentat un articol cu ocazia celor 15 ani de activitate dedicati machetarii marcilor postale. La acea data, Ion Dumitrana era desenatorul a 63 de emisiuni, totalizand circa 130 de valori.

Dar cine este Ion Dumitrana? Acesta s-a nascut in Bucuresti, in anul 1923. La varsta de 14 ani, in 1937, a intrat ca ucenic la Fabrica de Timbre, la sectia de gravura chimica pentru marcile postale. Prin urmare la varsta de 14 ani era familiarizat cu marcile postale, dar nu ca filatelist, ca alti copii de-o seama.

La 10 ani distanta, in numarul 11/1972 al Revistei Filatelia, H. Iohan ii lua un interviu maestrului Dumitrana cu ocazia celor 25 ani de activitate in care se realiza o sinteza a faptelor dupa cum urmeaza:

Cand ati debutat in grafica timbrului?

Acum un sfert de veac, cu emisiunea “75 ani de existenta a Fabricii de timbre”

Deci, tot cu un jubileu?

Exact. De fapt, activitatea am inceput-o ca gravor, inca de la varsta de 14 ani, cand, la Fabrica de Timbre, invatam primele taine ale meseriei.

Si de atunci cati ani au trecut?

Cam 35 de ani. Mai intai am lucrat gravura in cupru, apoi in otel. Gravura artistica am invatat-o de la profesorul Duca la Academia de Arte Frumoase, din Bucuresti. As dori sa evoc cu acest prilej doua Ilustre figure ale artei romanesti, marii maestrii Ciucurenco si Darascu, de la care am avut fericirea sa primesc primele notiuni de pictura.

Ce teme ati abordat in cei 25 de ani de grafica?

Teme variate: politico-sociale, aniversari, sportive si, mai ales, istorice.

Aveti vreo tema preferata?

Evident, ca orice grafician, indragesc cel maim ult tema istorica, careia i-am ramas fidel. Am lucrat cu mult drag la incadramentele marcilorpostale care au evocat figure de seama ale neamului nostru: Mircea cel Batran, Neagoe Basarab, diferite monumente istorice, etc.

Desi n-am lucrat deact 4 emisiuni in gravura, abordez cu mare placer acest domeniu. De altfel, am urmat doua cursuri de specializare in Polonia si Franta. La Paris am avut ca profesori pe celebrul Jules Piel, decanul gravorilor francezi, actualmente in varsta de aproape 90 de ani.

Pe langa cele aproape 300 de machete pentru grafica de marci romanesti si strainem ce mai lucrati in timpul dumneavoastra liber?

Putinul timp liber de care dispun il dedic portretului si peisajului. La prima expozitie a graficienilor militant din anii 1945 – 1947, la care am participat am expus, printer altele, un cap de olar xilogravura.

Care a fost dupa opinia dumneavoastra cea mai frumoasa marca posta pe care ati realizat-o?

E greu de spus. Au fost si reusite si nereusite. Critica si-a spus la vremea respective parerea. Dar, ca fiecare parinte care-si iubeste deopotriva copiii, fie ei mai reusiti sai mai putin, tot asa si eu consider marcile postale la care am lucrat ca pe copiii mei dragi. Ma bucur ca operele mele reproduce pe marcile postal esunt raspandite in tara si strainatate.

In revista Filatelia numarul 1/1976 aducea la cunostinta trecerea premature in nefiinta a celui care a fost Ion Dumitrana:

La inchiderea acestei editii, am primit trista veste a incetarii din viata a lui Ion Dumitrana.

Talentat si neobosit grafician, Ion Dumitrana a activat decenii de-a randul pe taramul creatiei marcilor postale romanesti. Nu mai putin de 364 de machete au fost realizate de acest artist, pana in 1975. Acestora i se adauga inca 60 de machete create pentru emisiuni ale unor tari straine. Numai aceste cifre ar fi suficiente pentru a releva aportul sau in colectiile filatelistilor si preitenilor marcii postale romanesti.

Suferind de inima, a incetat din viata Ion Dumitrana. A lasat in urma sa un gol care va fi greu de inlocuit, mai ales in domeniul realizarii de emisiuni gravate.

Ion Dumitrana a activat si in cadrul Asociatiei Filatelistilor din RSR, fiind un timp vicepresedintele asociatiei.

Harnic, prietenos, blajin, si indatoritorm intotdeauna gata a raspunde la chemari si punctual in aducerea lor la bun sfarsit, Ion Dumitrana a fost sincer apreciat de toti cei care l-au cunoscut.

In final, vreau sa aduc la cunostinta cititorilor faptul ca incepand cu 2018, exista un “Dictionar al machetatorilor marcilor postale romanesti” publicat de domnul Cristian Scaiceanu, care scria in capitolul introductiv:

Activitatea de machetare a marcilor postale in Romania nu s-a bucurat de atentia cuvenita, nici din partea colectionarilor de marci postale, nici a artistilor. Cataloagele filatelice au inceput tarziu sa consemneze numele machetatorilor, de multe ori fara o documentare serioasa, preluand cateodata informatii neverificate, iar presa de specialitate rareori a retinut numele artistilor care au realizat proiectele grafice ale marcilor postale. Din aceste motive abordarea subiectului – oricat de tentant ar fi prin ineditul lui – este foarte dificila din punct de vedere documentar.

The post ION DUMITRANA – CENTENARUL NASTERII first appeared on Revista eFil@telia.

PALMARES

The post Palmares si statistici expozitie filatelica cluj first appeared on Revista eFil@telia.

Statisticile finale pentru Expoziția Națională deFilatelie ”TimFilEx – CANIS 2022” arată astfel:

• secțiunea CANIS
  • 59 de medalii acordate dintre care:
    • 25 la categoria adulți
      • 1 aur
      • 2 vermeil mare
      • 12 vermeil
      • 6 argint mare
      • 1 premiu special
    • 34 la categoria tineret
      • 3 vermeil
      • 5 argint mare
      • 4 argint
      • 1 bronz argintat
      • 20 bronz
      • 1 premiu special
      • 3 hors concours

• secțiunea TimFilEx
  • 57 de medalii acordate dintre care:
  • 57 la categoria adulți
  • 14 aur
  • 10 vermeil mare
  • 10 vermeil
  • 10 argint mare
  • 4 argint
  • 1 bronz argintat
  • 6 hors concours

Tot în cadrul Expoziției au fost acordate 4 premii suplimentare oferite de organizatori și de doamna Anny Boyard.

Lista detaliată a rezultatelor este prezentată în continuare.

Lăsăm statisticile acum și urăm felicitări organizatorilor și participanților!

The post Statistici finale pentru TimFilEx-CANIS 2022 first appeared on Revista eFil@telia.

The post Podium „TimFilex – CANIS 2022” first appeared on Revista eFil@telia.

În perioada 6 – 8 mai 2022 v a avea loc la Timișoara Expoziţia Filatelică Naţională TimFilEx- „Canis”, care marchează 100 de ani de la înființarea la Timișoara a „Societății Cȃinilor de Poliție pentru Romȃnia”, prima asociație de sporturi canine din țară.„In primii ani de după Unire, Timișoara a reprezentat un puternic centru care a polarizat și impulsionat dezvoltarea activității în multe direcții și pe multe paliere. Hobbiurile, sportul, partea de calitate a vieții și-au găsit și ele domeniul de aplicare… Fotbalul din acea perioadă era dominat de echipele timișorene, filatelia, pleca dinspre Timișoara, sportul canin, s-a organizat pornind tot de aici. După ce în anul 1922 s-a înființat „Societatea Cȃinilor de Poliție pentru Romȃnia” pe 6 mai 1923, la Luna Parc, a avut loc prima expoziție la care au fost expuși 36 de cȃini ciobănești, expoziție care a avut un succes uriaș. Un an mai apoi, la expoziția din 1924 au participat 76 de cȃini, iar în acel an s-a desfășurat și un curs de dresaj la care au participat 30 de cȃini. Societatea din Timișoara a invitat în anul 1931 un arbitru de peste hotare, pentru ca în 1936, la aniversarea a 14 ani de existență să organizeze prima expoziție internațională. Acum, la anivesarea centenară, Asociațiile Chinologice și Filatelice, organizeză împreună Prima Expoziție Filatelică Națională „Canis”. 

Expoziţia este organizată de: Federaţia Filatelică Română prin Asociaţia Filatelică Timişoara în colaborare cu Asociația Chinologică Romȃnă a județului Timiș, Asociația Chinologică Romȃnă, Universitatea de Vest din Timişoara, Universitatea Politehnică Timişoara şi Consiliul Judeţean Timiş şi se desfăşoară în perioada 6- 8 mai 2022.

PROGRAMUL MANIFESTARILOR

6 mai 2022, Orele 17.00– Universitatea de Vest din Timişoara – VERNISAJ.

6 – 8 mai 2022, Orele 10.00 – 20.00 – Universitatea de Vest din Timișoara, Muzeul Satului Bănățean, PROGRAM DE VIZITARE.

7 mai 2022, orele 8.00- 12.00 – Tȃrg Filatelic și al Colecționarilor, Universitatea de Vest din Timișoara.

LISTA EXPOZANȚILOR

The post Timișoara 2022 first appeared on Revista eFil@telia.

Expoziție Reșița

29 aprilie 2022

În urmă cu aproape două secole omenirea descoperea un nou mijloc de transport ce avea să revoluţioneze toate domeniile de activitate: TRENUL!

Petrache Poenaru, inginerul cunoscut ca inventator al stiloului, a fost primul român care a călătorit cu trenul la 27 octombrie 1831 între Liverpool şi Manchester despre care a scris: „Am făcut această călătorie cu un nou mijloc de transport, care este una din minunile industriei secolului… douăzeci de trăsuri legate unele cu altele, încărcate cu 240 de persoane sunt trase deodată de o singură maşină cu aburi…”

Precum în Anglia, primele căi ferate au apărut pe teritoriul de astăzi al ţării noastre în zonele unde se dezvoltase industria minieră şi apoi siderurgică. Prima şi cea mai veche cale ferată de pe reţeaua CFR a fost deschisă în Banat, la 1 noiembrie 1856, între Oraviţa şi portul dunărean Baziaş (62,5 km). Folosită pentru transportul cărbunelui, linia a fost prelungită ulterior până la Anina, important centru minier al Banatului. Tot în Banat a mai existat prima cale ferată electrificată pentru transport public de pe actualul teritoriu al României, care din păcate astăzi este desfiinţată: Calea ferată electrică cu ecartament 1.000 mm Arad Podgoria–Ghioroc–Radna (Pâncota), inaugurată la 10 aprilie 1913.

La sfârşitul anului 1918, lungimea reţelei de cale ferată din România atingea o lungime de 11.349 km, din care 3.805 km în Vechiul Regat, 1.188 km în Basarabia, 611 km în Bucovina şi 5.745 km în Ardeal şi Banat. Lungimea actuală totală a liniilor de cale ferată din România este de peste 22.000 km.

Construcţia de material rulant în România îşi are originile în anul 1872, când în cadrul Uzinelor Metalurgice din Reşiţa a fost realizată prima locomotivă cu abur. Construită după planurile inginerului austriac John Haswell, directorul fabricii de locomotive StEG din Viena, a fost destinată tracţiunii trenurilor uzinale pe linii înguste cu ecartament de 948 mm, Reşiţa–Bocşa–Ocna de Fier şi Reşiţa–Secu. Locomotiva avea numărul de circulaţie „2” şi numele Resicza două osii cuplate, o putere de 45 CP şi putea atinge o viteză de 25 km/h.

Prima locomotivă pentru ecartament normal fabricată în România Mare a fost produsă tot de uzinele din Reşiţa cu numărul de fabricaţie „3” din anul 1926 purta numele „Regele Ferdinand” şi a fost pusă în mişcare la Reşiţa la 10 iunie 1926, pentru primul parcurs de probă, chiar de M. S. Regele Ferdinand, în prezenţa familiei regale.

Tracţiunea Diesel la Caile Ferate Romane a început timid, în anul 1938, cu o singură locomotivă Diesel-electrică de mare putere (4.400 CP), construită în Elveţia pentru serviciul pe liniile magistrale, şi câteva locomotive Diesel-mecanice de 120 CP, pentru serviciul de manevră, construite de Uzinele N. Malaxa din Bucureşti.

În anul 1950 a fost aprobat planul de electrificare a ţării şi crearea sistemului energetic naţional, o data cu acesta fiind în continuare şi electrificarea principalelor căi ferate din România. Inaugurarea oficială a tracţiunii electrice (pentru probe) pe tronsonul Braşov– Predeal a avut loc la 9 iunie 1963. Exploatarea comercială între Braşov şi Predeal a început la 9 decembrie 1965, cu prima locomotivă electrică din seria 060-EA.

Lucrările de electrificare au continuat în ritm susţinut pe principalele magistrale de pe reţeaua CFR, astfel încât lungimea liniilor electrificate atinge astăzi peste 3.800 km.

În data de 29 aprilie, la Centrul Universitar UBB din Reșița a avut loc vernisajul unei expoziții dedicate sărbătoririi a 150 de ani de la fabricarea primei locomotive cu abur pe teritoriul de azi al României. Expoziția a cuprins exponate filatelice, fotografii, artă plastică și piese din colecția Bogdan Andrei Mihele.

Organizatorii evenimentului au fost Primăria Municipiului Reșița, Centrul Universitar UBB din Reșița, Forumul Democratic al Germanilor din județul Caraș – Severin, Asociația Germană de Cultură și Educație a Adulților Reșița și Biblioteca Județeană ”Paul Iorgovici” Caraș – Severin.

Materialele prezentate în continuare au fost puse la dispoziție de domnul Erwin Josef Țigla, președintele Forumul Democratic al Germanilor din județul Caraș – Severin.

Materialele filatelice realizate cu această ocazie au fost: o ștampilă ocazională aplicată în data de 29,04,2022 la OP Reșița 1, două plicuri francate cu timbrul cu cavloarea de 1,40 lei din emisiunea ”Anul European al Căilor Ferate” pusă în circulație în data de 10.09.2021 și obliterate cu ștampila ocazională, o medalie și un trofeu.

The post 150 de ani pe șine first appeared on Revista eFil@telia.

Pentru acest număr am ales un eveniment publicat în articolul din paginile 7 – 8 ale numărului 3, martie 1938 al Revistei Societății Filatelice Române sub titlul ”O Expoziție Generală la Sibiu” în care se scria:

Pentru zilele de la 24 la 30 iulie 1938 se anunță o expoziție filatelică generală la Sibiu, organizată de „Societatea filatelică Sibiu”. Obiectele de expunere vor fi împărțite în patru secțiuni:
   - colecții generale
   - colecții speciale
   - colecții de cercetare (scrutare)
   - literatură
Se vor împărți medalii, diplome și distincții onorifice. Deasemeni se va emite o carte poștală festivă și se va interveni pe lângă Direcția Generală PTT pentru punerea în serviciu a unei ștampile speciale. Expoziția fiind fixată în timpul când are loc la Sibiu și târgul anual de monstre, vizitatorii beneficiază de 50% reducere pe calea ferată.
Sprijinirea acestei expoziții generale, credem că este o datorie elementară pentru filateliștii noștri fie prin expunerile colecțiilor respective, vizitare sau în orice alt mod de a fi nenecesar.
Revista societății filatelice române, se pune cu plăcere la dispoziția ideii emise și a organizatorilor, publicând tot ce va fi necesar din partea sa, pentru reușită
Pentru orice informații, în legătură cu această expoziție, d-l Norbert Schuster, șef de birou la Primăria Municipiului Sibiu, stă la dispoziție cu plăcere.
Salutând ideea organizării expoziției, ii  uram reușită deplina, spre binele filateliei căreia îi slujim cu toții.

Revenind la anul 1938, acesta are marcat în palmares organizarea unei expoziții filatelice la Sibiu care a avut loc între 24 şi 30 iulie 1938 în Palatul Brukenthal și a fost rodul pasiunii filateliștilor sibieni în totalitate, neexistând sprijinul unor personalităţi politice la realizare.

În plus, s-a solicitat D.G.P.T.T. participarea cu un exponat din partea Muzeului P.T.T. care să ilustreze evoluţia filateliei în România şi supratipărirea unei serii de timbre româneşti cu textul EFIS (Expoziţia Filatelică Sibiu), însă ambele propuneri au fost refuzate de Poştă.

Totuși, cu ocazia expoziţiei, s-au editat mai multe materiale filatelice, printre care viniete şi cărţi poştale, iar în incinta expoziţiei a funcţionat un oficiu poştal temporar, unde se puteau aplica ştampilele speciale ale expoziţiei.

The post Din presa vremii first appeared on Revista eFil@telia.

Expoziția Filatelică Națională ediția a XXVIII-a

Pasiunea pentru filatelie mi-a purtat pașii către partea de nord-est a Podișului Transilvaniei, în Depresiunea Bistriței, pe malurile râului cu același nume.
”Vin la tradiții”, așa am pornit la drum cu gândul la expoziția filatelică ce urma să se desfășoare. Mergeam către ținutul în care nume grele precum George Coșbuc, Liviu Rebreanu, Florian Porcius, Iuliu Hossu, Constantin Moisil, Grigore Moisil și alți 15 se regăsesc înscrise printre Membrii Academiei Române.
După cum și sloganul o spune, am pornit către Transilvania, o regiune în care tradițiile și vinurile fac casă bună încă din vechi timpuri. Cum orice vin bun are o poveste pe măsură, așa și evenimentul filatelic organizat de Asociația Filatelică Bistrițeană în parteneriat cu Muzeul Graniceresc Năsăudean și Astra Despărțământul Năsăud în perioada 24 – 30 august 2021, la Bistrița și Năsăud, are povestea sa pe măsură, care sub deviza ”Vin la tradiții” a avut loc ediția a XXVIII-a a Expoziției Filatelice Naționale ”Filex Transsilvanica”.

Expoziția s-a desfășurat la Bistrița și Năsăud, iar juriul a fost alcătuit din domnii Viorel Nicolau (președinte), Nicolae Salade, Dan Pisău, Ion Stancu și Mircea Calu.

În cadrul expoziției s-au prezentat 51 de exponate, dintre care 9 au fost ”Hors Concours” fiind ale membrilor juriului sau membrilor famiilor acestora. Din punct de vedere al claselor filatelice acoperite de exponate, au fost prezentate 11 exponate de cartofilie (dintre care unul de tineret), 6 de filatelie tradițională și istorie poștală, 4 de maximafilie, 9 un panou, 10 de literatură și 2 open. Juriul a acordat 8 diplome în rang de medalie de aur, 8 vermeil mare, 15 vermeil, 3 argint mare și de 8 argint.

După ce juriul a deliberat a sosit și ziua vernisajului. La ceas de dimineață am pornit către Năsăud, orașul academicienilor și al iubitorilor de frumos și cultură, poposind la Muzeul Grăniceresc. Aici, pe lângă vizitatori, am întâlnit grupul reprezentanților Astra Depărțământul Năsăudean, reprezentantul Primăriei Năsăud și gazdele noastre, reprezentanții Muzeului Graniceresc. Cuvântul de deschidere a aparținut simbolului filateliei bistrițene, domnul Mircea Calu, care a ținut să mulțumească participanților și organizatorilor pentru implicare.
În continuare a luat cuvântul reprezentantul primăriei Năsăud care și-a arătat deosebita plăcere de a-și reaminti de pasiunile copilăriei și a lănsat provocarea pentru ediția a XXX-a.

Având în vedere faptul că Năsăudul a ieșit din iobăgie cu 100 de ani mai inaintea celorlalti din Transilvania și tot aici a fost înființat al patrulea liceu în limba romana după cele din Brașov, Blaj și Beiuș, domnul profesor Ioan Seni a ținut să remarce faptul că exponatele au abordat teme de cultură și civilizație românească autentică care sunt alături de alte culturi dând astfel sens cuvântului ”respect”. Totodată a fost facută o paralelă între relația dintre galeria academicienilor năsăudeni și exponate dedicate florei, culturii, artei, toate promovând patrimoniul moștenit.
Au fost evidențiate, cu cuvinte deosebite, panourile care reflectă tradițiile, mai precis, munca țăranului român și tot ce înseamnă Coșbuc și Rebreanu, subiecte care merg la inima nasăudenilor și nu numai.
Un alt subiect abordat în cadrul prezentarilor a fost cel al schimbului de generații, când au fost prezentați noul președinte al Asociației Filatelice Bistrița în persoana domnului Bogdan Butnariu, respectiv domnul Ioan Boțan noul președinte ASTRA.
Nu în ultimul rând, foarte frumoasă mi s-a părut asemănarea dintre apariția primului timbru în Anglia și cel de la Bistrița care a apărut o dată cu Mircea Calu, cel care a pus bazele unei comunități bazată pe prietenie și unitate.
În jurul orelor prânzului am revenit la Bistrița, la Centrul Cultural Documentar pentru a vernisa expoziția filatelică.
La vernisaj a luat parte și domnul Lorand Toth, subprefectul județului Bistrița-Năsăud care a ținut să precizeze faptul că expoziția reprezintă ”o bucățică de istorie pusă cap la cap printr-o muncă de ani și ani de zile în scopul promovării produselor, a mărfurilor bistrițene, dar și tradiția și cultura, în general, prin mărturiile filatelice.”

Nu în ultimul rând, expoziția a fost dedicată și la împlinirea a 5 ani de la deschiderea primului muzeu filatelic de sine stătător care cuprinde materiale filatelice donate de pasionații din toată țara. Medalia expoziției a prezentat imaginea Centrului Cultural Minicipal ”George Coșbuc” locație unde își are sediu Muzeul Filatelic Bistrița.
Președintele juriului, domnul Viorel Nicolau, a închis prezentările citându-l pe Confucius: ”O imagine valorează mai mult decât zece mii de cuvinte” invitând astfel pe toată lumea să viziteze expoziția.

Reveninind la exponatele prezentate, pe parcursul celor 3 zile, cât a fost deschisă publicului expoziția, vizitatorul a avut ocazia să participe la o Cântare a viței de vie îmbrăcat în Costume populare autentice din zona Săliștei – port popular, așa cum Purtau românește strămoși nostri.
În continuare, acesta este condus de Aspectele civilizației tradiționale, de primăvara până iarna târziu urmărind Almanahul agrar, cel care reprezintă cartea de viața a Țăranului român.
După aceasta, povestea exponatelor ne îndeamnă la o călătorie de la Sibiu oraș medieval către Dulcea Bucovină trecând bineînteles prin Bistrita poarta Transilvaniei .
Latura turistică a incursiunii o facem pe calea ferată și admirăm Arhitectura feroviară până ce trenul oprește în Piatra Neamț stațiune turistică.
De-a lungul călătoriilor avem ocazia să citim o carte extraordinară intitulată Cronica bistrițeană.

Bineînțeles nu au fost uitate Paginile de istorie ale Armatei Române care prin devotament și sacrificiu suprem utilizând Tehnica militară din Primul Razboi Mondial au reușit să scrie istoria Mării Uniri.

Patria ne-o fi pământul
Unde ne-or trăi nepoţii,
Şi-ntr-o mândră Românie
De-o vrea cerul, în vecie,
S-or lupta să ne păzească
Limba, legea românească
Şi vor face tot mai mare
Tot ce românismul are:
Asta-i patria cea dragă
Şi-i dăm patriei române
Inima şi viaţa-ntreagă.

Nivelul științific al expoziției a fost ridicat prin prezentarea a două exponate de excepție, unul de filatelie trațională intitulat România 1868 – 1870, respectivul celălalt de istorie poștală intitulat Servicii poștale în Principatele românești 1829 – 1859.

Pe durata expoziției s-au aplicat două ștampile ocazionale dedicate acestui eveniment. Una dintre ștampile a fost dedicată împlinirii a 5 ani de la inaugurarea Muzeului Filatelic care s-a aplicat în data de 25 august, iar cea de a doua reprezintă ștampila ocazională a expoziției care s-a aplicat în data de 26 august. Ambele ștampile au obliterat corespondența din datele de 25, respectiv 26 august de la Oficiul Postal 1 din Bistrița.
Organizatorii au pregătit, pe lângă medalie, diplomă și două plicuri care au fost francate cu timbre din emisiunea comună România – Cipru – ”Viticultură” pusă în circulație în data de 10.11.2010. Emisiunea este compusă din două timbre cu valorile nominale de 2,10lei, respectiv 3,10lei.
Plicurile au fost realizate în tiraj limitat si au fost obliterate cu ștampilele ocazionale dedicate expoziției.

Dacă asemănăm filatelia cu un curs complex de geografie, literatură, artă, istorie ar trebui să promovăm fenomenul filatelic în mediile școlare, astfel încât copii și tinereri să înceapă să îndrăgească și să iubească ”micile” valori naționale.
În încheiere doresc să reamintesc faptul că, filatelia reprezintă unitatea dintre oameni, colectivitatea, prietenia, arta, culoarea, frumosul, simbolul unei națiuni.
Vă transmit cele mai bune gânduri de pe valea Bistriței împreună cu o carte poștală.

The post Fillex Transsilvanica, 2021 first appeared on Revista eFil@telia.