Primele rase de câini ciobănești au fost masive, puternice și de talie mare, care erau gata să sară la luptă cu lupii sau urșii pentru a apăra turma, fiind sprijinul oamenilor când vine vorba de pază.

Câteva rase europe de câini ciobănești sunt: ciobanescul de pirinei, Komondor, Kuvasz, ciobanescul de Maremma, ciobănescul mioritic, ciobănesc englezesc Bobtail, etc.

Mulțumiri domnului Ionel Muntean pentru amabilitatea de a transmite un exponat al domnișoarei Alexandra Cristina Muntean pe această temă.

The post Rase de câini Ciobănești first appeared on Revista eFil@telia.

The post Mirajul taramului salbatic din Delta Dunarii first appeared on Revista eFil@telia.

Parcul Național CEAHLĂU

Parcul Național CEAHLĂU

Parcul Național CEAHLĂU

Parcul Național CEAHLĂU

Parcul Național CEAHLĂU

Parcul Național CEAHLĂU

Parcul Național CEAHLĂU

Parcul Național CEAHLĂU

Parcul Național CEAHLĂU

Parcul Național CEAHLĂU

Parcul Național CEAHLĂU

Parcul Național CEAHLĂU

Parcul Național CEAHLĂU

Parcul Național CEAHLĂU

The post Parcul National Ceahlau first appeared on Revista eFil@telia.

Maximafilia este una dintre cele mai complexe ramuri ale filateliei care necesită atât cunoștințe de specialitate cât și o muncă asiduă în ceea ce privește realizarea unor materiale filatelice veridice și conforme normelor de specialitate. Farmecul acestei ramuri este faptul că îmbină 3 domenii esențiale: filatelia (marca poștală), cartofilia (cartea poștală ilustrată), și marcofilia (ștampila).

Expozițiile de filatelie/maximafilie și exponatele în sine se bazează pe colecționarea și expunerea efectelor poștale, atât plicuri cât marcofilie, cartofilie sau maximafilie.

Suntem tentați în multe cazuri în achiziționarea unor ilustrate maxime neadecvate normelor F.I.P.[1] datorită prețurilor sau a designului plăcut dar multe cazuri arată vânzarea unor simple cărți poștale cu un timbru nevalabil sau o ștampilă ieșită din uzul poștal.

Ce este de fapt ilustrata maximă?

În regulamenul F.I.P. precum și literatura filatelică, ilustrata maximă este definită ca “piesa filatelică alcătuită din 3 elemente constitutive (marca poștală, cartea poștală ilustrată și ștampila) care respectă în ansamblu concordanțele de subiect (imagine), de loc și de dată (timp)”[2].

Marca poștală: pentru realizarea unei ilustrate maxime, timbrul este element esențial, care trebuie să fie în concordanță cu subiectul cărții poștale și al ștampilei. În interes maximafil, mărcile se pot utiliza doar 5 ani de la emiterea lor de instituțiile poștale, confrom regulamentelor în vigoare.

Cartea poștală ilustrată: dimensiunea unei cărți poștale pentru realizarea ilustratelor maxime trebuie să fie minim între 90/140 mm și maxim între 105/148 mm; ilustrația trebuie să acopere minim 75% din cartea poștală; ilustrația trebuie să fie în maximă concordanță cu marca poștală (sau unu din subiectele mărcii), și ștampila; cartea poștală nu trebuie să fie circulată; nu pot fi folosite imaginile care reproduc în totalitate marca poștală; este interzisă utilizarea fotografiilor, colajelor, montajelor și decupajelor pentru realizarea ilustratelor maxime.

Ștampila poștală: trebuie să fie emisă după apariția mărcii poștale; să fie în concordanță de subiect și timp cu celelalte elemente ale ilustratei maxime; ștampila Prima Zi a Emisiunii este emisă doar de unitatea poștală națională și pusă în circulație în ziua emiterii; ștampila ocazională aniversară/comemorativă este emisă de Asociațiile Filatelice Naționale și aprobată de Federația Filatelică și Compania Poștală;

[1] Federația Internațională;

[2] Daniliuc, Ioan – Ghid de maximafilie, ed. Axa, Botoșani 2004;

The post INTRODUCERE ÎN MAXIMAFILIE first appeared on Revista eFil@telia.