De vorba cu un filatelist
De vorba cu un filatelist sau Profil de colecționar? De la aceste întrebări am pornit cu gândul a scrie o serie de articole prin care să facem cunoștință și să încercăm să ne inspirăm din experiența unor filateliști cunoscuți din țara noastră atunci când ne cuprinde pasiunea pentru colecționat materiale poștale.
Pentru prima ediție am ales să stau de vorbă cu domnul profesor (pensionar) Nicolae Salade, de care mă leagă multe amintiri frumoase.
În perioada 19 – 21 septembrie 2019, la Muzeul Recordurilor Românești din București a avut loc Expoziția Națională cu Participare Internațională EFIRO 2019. Ca orice colecționar care își dorește să treacă la nivelul filatelist, am vrut să profit de ocazie și am vizitat expoziția. Nu pot spune că nu am fost împins și de dorința de a vedea cum se prezintă un exponat, ce tematici sunt de interes și nu în ultim rând, să petrec câteva ore în mijlocul filateliștilor, pentru a lua pulsul acestei pasiuni.
Aici l-am întâlnit pentru prima dată pe domnul Salade cu care am avut mai multe discuții telefonice înainte. Și din acest moment am început o foarte frumoasă colaborare pe teme filatelice cu domnul profesor.
Din vorbă în vorbă, domnul profesor mi-a spus că s-a născut în Sighetu-Marmației (județul Maramureș), iar școala primară a urmat-o la Satu-Mare. După ce părinții s-au mutat la Sibiu a continuat studiile cu școala gimnazială, liceul și apoi Facultatea de istorie-engleză. După absolvire a lucrat ca profesor și mai târziu director al Școlii Gimnaziale „Regina Maria” din Sibiu.
Ca filatelist, a fost ales membru în Comitetul director al Federației Filatelice Române și membru de juriu la clasele maximafilie și filatelie tematică. Ca expozant a participat începând cu anul 1974 și până în prezent la numeroase expoziții locale, județene, interjudețene, naționale și internaționale unde a obținut distincții în rang de până la Aur.
Domnul Salade este președintele Asociației Filateliștilor din județul Sibiu începând cu anul 1993, iar din 2021 și al Societății Romane de Maximafilie „Dr. Valeriu Neaga”.
Înainte de toate , va rog sa prezentați ideea după care v-ați ghidat pasiunea pentru filatelie: „Pentru a realiza o colecție de calitate trebuie alese cât mai puține teme pentru a reuși să le tratăm cât mai bine”.
De cât timp sunteți colecționar?
Răspunsul este simplu: 60 de ani
Cum ati inceput colectionarea?
Neavând pe nimeni în familie care să se fi ocupat de filatelie, începutul meu în ale filateliei a fost puțin mai diferit! Mama mea a lucrat la un serviciu unde ajungeau multe scrisori, unde, copil fiind, mergeam destul de des și am început cu dezlipirea timbrelor de pe scrisori. Apoi am intrat în legătură cu unii filateliști în cadrul magazinului filatelic din localitate și am început cu un abonament la timbrele românești, apoi am început schimburile filatelice cu diferiți corespondenți din străinătate și …, treptat am devenit „filatelist pe viață”.
Care au fost primii pași când ați definit liniile directoare ale colecției?
În anul 1965 oficianta de la magazinul filatelic din localitate mi-a spus că ar fi bine să fac o colecție de timbre românești și atunci am cerut acordul părinților și m-am abonat la timbrele românești și am început să particip la ședințele de schimb ale Asociației Filateliștilor din Sibiu.
În anul 1972, când a avut loc Olimpiada de la Munchen, am realizat primul exponat dedicat acestui eveniment. Îmi amintesc că aveam toate timbrele apărute în Europa cu ocazia acestei olimpiade, dar nu aveam colițele nedantelate dedicate acestei olimpiade apărute în țara noastră?! Știu că s-a organizat atunci o expoziție filatelică la noi unde era nevoie de ajutor și cei care participau primeau apoi acele colițe nedantelate, care se dădeau doar celor care aveau activitate. Eu fiind în sesiune atunci nu am putut participa și desigur nu am beneficiat de acele colițe nedantelate. Îmi amintesc că le-am cumpărat apoi la suprapreț după 3-4 ani și m-am bucurat mult atunci că am putut să am și acele colițe, culmea, apărute în țara noastră!! Ulterior am reușit, prin corespondență, să completez colecția cu plicuri cu ștampile speciale cu traseul flăcării olimpice prin România și apoi de la aprinderea flăcării olimpice la Atena și tot traseul până la Munchen. Apoi am mai adăugat colecției și francaturi mecanice, ilustrate maxime, zboruri speciale dedicate olimpiadei și chiar un zbor cu balonul dedicat acestei olimpiade.
Apoi am mai realizat și alte exponate de istorie, păsări, flori, nave maritime (toate de maximafilie) și un exponat de întreguri poștale.
Care sunt clasele care definesc colecția dumneavoastră?
Clasele care definesc colecția mea sunt cele de maximafilie și întreguri poștale cu toate că, încă mai am și unele exponate de filatelie tematică.
Vă rog să-mi prezentați în câteva randuri temele principale ale colecției dumneavoastră
Temele mele principale, de fapt exponate, sunt cele de maximafilie (Barza albă, Păsări din Delta Dunării, Păsări din zonele polare, Aspecte din istoria românilor din cele mai vechi timpuri și până la Marea Unire, Nave maritime și în lucru un exponat cu Păsări de pradă) și un exponat de întreguri poștale cu „Scrisori și cărți poștale de campanie din cel de Al Doilea Război Mondial”.
La exponatele de maximafilie, ilustratele maxime sunt începând din anul 1948 și până în prezent.
La întreguri poștale este vorba de un exponat de „un panou” care conține absolut toate scrisorile și cărțile poștale de campanie, fiind vorba de un set complet de întreguri poștale foarte rare și în stare foarte bună. Mai urmează doar să-l îmbunătățesc și să-l completez la textele din exponat.
Care este piesa principală a colecției dumneavoastră?
Cred că piesele cele mai importante și … mai valoroase sunt întregurile poștale din cel de Al Doilea Război Mondial.
Cu cine împărtășiți pasiunea pentru filatelie (familie, prieteni, asociații, club de filatelie)?
Cu filateliștii din localitate și din diferite asociații filatelice din țară.
Ce piesă filatelică vă doriți să o aveți în colecție?
Aș vrea să-mi completez colecția de ilustrate maxime cu „Păsări de pradă” pe care vreau să o realizez și unde am nevoie de 4-5 ilustrate maxime cu aceeași specie.
Cum ați făcut pasul de la filatelist la maximafilist?
Foarte simplu. După ce am realizat unele exponate de filatelie tematică, mi s-a părut mult mai spectaculoasă maximafilie așa că am trecut cu mare ușurință la aceasta.
Care este exponatul filatelic de care sunteți cel mai atașat?
Exponatul de care mă simt cel mai atașat este cel de maximafilie „Barza albă” … poate și pentru că a fost ultimul pe care l-am realizat! Dar, desigur și celelalte exponate îmi sunt la fel de dragi.
Cum descrieți proiectul Jurnalul Filatelic?
Legat de Jurnalul filatelic mă bucură realizarea acestuia și încercarea dumneavoastră de a realiza și impune „filatelia modernă” ca o clasă aparte, mai ușor de realizat pentru filateliștii care acum încep acest „hobby” minunat de care, din păcate, tot mai puțini sunt cei care încep și mai ales continuă să devină filateliști pasionați. Vreau să completez faptul că, domnul Salade este redactor din anul 1993 al revistei Curierul filatelic, prima revistă de filatelie apărută în România după Revoluția din 1989.
Dar expozițiile filatelice de la Sibiu?
Despre expozițiile de la Sibiu nu vreau să vorbesc și las pe alții să o facă.
În încheiere, ce sfat dați unui începător care ar dori să înceapă o colecție?
Unui începător i-aș da sfatul ca să nu colecționeze tot ceea ce îi place ci să se axeze, de exemplu, pe o colecție de România și eventual 1-2 tematici care îi fac plăcere și pe care le poate aborda și trata cât mai bine atât din punct de vedere filatelic cât și expozițional.