Emisiuni marci postale

LP2408 – Ziua pașaportului românesc

În fiecare an, la data de 19 martie celebrăm Ziua Pașaportului Românesc. Pașaportul românesc are o istorie care acoperă...

Emisiuni marci postale

LP2407 – Sfintele Paști 2023

Sărbătoarea Paștilor reprezintă pentru toți creștinii cea mai frumoasă și mai plină de semnificații sărbătoare religioasă. Imaginile mărcilor poștale...

Emisiuni marci postale

LP2409 – Anul Urmuz în Argeș

”Anul Urmuz în Argeș”, sub acest generic, timp de trei zile, a avut loc, la Curtea de Argeș, un...

Emisiuni marci postale

LP2410 – Centenarul Constituției României Întregite

La 29 martie se sărbătorește centenarul Constituţiei României Întregite din 1923, fiind constituţia României adoptată după Marea Unire. Elaborată în 1923, a fost...

Cartofilie

Cartofilie

DOMENIUL REGAL SINAIA

Capitolul 1 – Istoric „Am clădit acest castel ca semn durabil că dinastia liber aleasă de națiune este adânc...

Marcofilie

Marcofilie

Marcofilie – martie 2023

Stampile prima zi Stampile ocazionale

Biblioteca filatelistului

Literatura

Poșta ambulantă feroviară 1869 -1994

POȘTA AMBULANTĂ FEROVIARĂ 1869 -1994 Autor: Călin MARINESCU Editura: RODAN IMPEX COMPANI SRL ISBN: ––- Anul publicării: 1995 Număr...

Social media

Social media

Social Media – Martie 2023

The post Martie 2023 first appeared on Revista eFil@telia.

The post Social Media – Martie 2023 first appeared on Revista eFil@telia.

The post Marcofilie – martie 2023 first appeared on Revista eFil@telia.

Cuprins revista

La 29 martie se sărbătorește centenarul Constituţiei României Întregite din 1923, fiind constituţia României adoptată după Marea Unire.

Elaborată în 1923, a fost supusă dezbaterii parlamentare și adoptată de Parlament, Constituţia a fost sancţionată şi promulgată de regele Ferdinand I la data de 28 martie 1923 şi publicată în Monitorul Oficial nr. 282 din 29 martie 1923, dată la care a intrat în vigoare.

DATE TEHNICE EMISIUNE

Data introducere în circulație	2023-03-27
Număr de valori	4
Dimensiune timbru	63 x 27 mm 27 x 42 mm
Dimensiune colita	150 x 82 mm
Dimensiune minicoală	98 x 155 mm
Paginare	coală (10 x 3) - 30 timbre + 10 viniete minicoală (5 x 1 ) - 5 timbre + 5 viniete
Sistem tipărire	offset la 4 culori
Hârtie	cromo-gumată Anglia
Machetator	Mihail VĂMĂȘESCU
Număr de listă	RO2410
Tiraj	2,90lei ---> 11290 timbre 4,30lei ---> 11290 timbre 11,00lei ---> 11290 timbre 34,00lei ---> 3380 timbre
Plicuri prima zi (FDC)	161

ȘTAMPILA PRIMA ZI

Pereche de mărci poștale și două viniete coală (10 x 3), vinieta 1 câmp 27, vinieta 2 câmp 30 (dreapta jos)

Bloc de 5 mărci poștale și cinci viniete minicoală (5 x 1), vinieta 1 câmpurile 1, 3 și 5, vinieta 2 câmpurile 2 și 4

Pereche de mărci poștale și două viniete coală (10 x 3), vinieta 1 câmp 24, vinieta 2 câmp 28 (stânga jos)

Bloc de 5 mărci poștale și cinci viniete minicoală (5 x 1), vinieta 1 câmpurile 1, 3 și 5, vinieta 2 câmpurile 2 și 4

Pereche de mărci poștale și două viniete coală (10 x 3), vinieta 1 câmp 24, vinieta 2 câmp 28 (stânga jos)

Bloc de 5 mărci poștale și cinci viniete minicoală (5 x 1), vinieta 1 câmpurile 1, 3 și 5, vinieta 2 câmpurile 2 și 4

Coliță dantelată

Plicul prima zi realizat de Romfilatelia se regăște prezentat aici

Drepturi de autor

Toate piesele prezentate sunt din colecția personală. Orice utilizare fără acordul proprietarului nu este permisă.

The post LP2410 – Centenarul Constituției României Întregite first appeared on Revista eFil@telia.

POȘTA AMBULANTĂ FEROVIARĂ 1869 -1994

Autor: Călin MARINESCU

Editura: RODAN IMPEX COMPANI SRL

ISBN: ––-

Anul publicării: 1995

Număr de pagini: 305

Poșta ambulantă feroviară s-a înființat la 19/31 octombrie 1869, odată cu darea în exploatare a primei căi ferate București – Giurgiu.

Lucrarea analizează principalele aspecte ale activității poștale ambulante feroviare din România în perioada 1869 – 1994 și, pe scurt, câteva aspecte ale unor poște ambulante feroviare străine în teritorii străvechi românești, înainte de Marea Unire din 1918.

Nu sunt cuprinse poștele ambulante feroviare din Cadrilater, Basarabia și Bucovina de Nord, cât și din alte teritorii locuite de populație majoritar românească.

Autorul a acordat o atenție specială traseelor și perioadelor de funcționare a curselor poștale feroviare simple, precum și birourilor poștale ambulante.

De remarcat este și faptul că în cadrul volumului sunt prezentate ștampilele aplicate, acestea fiind organizate după caracteristicile grafice și perioadele de timp legate de structura organizatorică a poștei ambulante române.

The post Poșta ambulantă feroviară 1869 -1994 first appeared on Revista eFil@telia.

Capitolul 1 – Istoric

„Am clădit acest castel ca semn durabil că dinastia liber aleasă de națiune este adânc înrădăcinată în această țară frumoasă și că recompensăm dragostea poporului nostru prin încrederea nelimitată pe care o avem în viitorul scumpei noastre patrii”

Regele Carol I

Subiect: Regina Elisabeta I
(29 decembrie 1843 – 18 februarie 1918)
Carte Poștală, Editura : neidentificată, Tipărit la: AFIAP, no. 257,
Foto: Gh. Voicu, necirculată

Subiect: Regele Carol I
((20 aprilie 1839 – 10 octombrie 1914)
Carte Poștală, Editura : neidentificată, Tipărit la: AFIAP, no. 256,
Foto: Gh. Voicu, necirculată

După sfințirea și binecuvântarea temeliilor, Prințul Dimitrie Ghica a citit următoarele:

”CAROL I

Prin grația lui Dumnezeu și voința națională, Domn al Românilor.

La toți de față, și viitori sănătate,

Astăzi, Duminică, la 10 August, 1875, NOI CAROL DE HOHENZOLLERN, DOMN AL ROMÂNILOR, în al treizeci și șaselea an al nașterii Noastre, dimpotrivă cu ELISABETA DOAMNA, scumpa noastră soție, și cu ajutorul Celui a Tot-Puternic, am pus temelia Castelului Peleș pe moșia Noastră Piatra Arsă, în vecinătatea sfintei mânăstiri Sinaia, zidită la anul 1695, de către Spătarul Mihai Cantacuzino.

Clădirea acestui Castel s-a început în anul al zecilea al Domniei Noastre, fiind președinte al Consiliului de Miniștri, D. Lascăr Catargiu, președinte al Senatului I.P.S.S. Mitropolitul Primat Calinic Miclescu și președinte al Adunării Deputaților Principele Dumitru Ghica, iar Stariț al Sf. Mânăstiri Sinaia S.S. Arhimandritul Onofrei.

În același an s-a început și construcția drumului de fier, care va lega orașul Ploești cu Brașovul, prin valea Prahovei.

Drept care am subscris aceasta, spre a noastră pomenire în veacurile viitoare”

După aceasta, Mareșalul Curții, Teodor Văcărescu a citit documentul semnat de

”Noi, Carol de Hohenzoller, Domn al României și Elisabeta de Wied, Principesă a României,

am ordonat clădirea castelului Peleș, ca să ne fie pe timpul verii locuință sănătoasă și binecuvântată. Dependințele castelului, proiectate în același timp, cuprind locuințele pentru servitor, pavilionul de vânătoare, grajdurile, fântânile cu conductele de apă și parcul.

Pentru a asigura castelului o cât mai lungă durată și ca să trăiască cât mai multă vreme amintirea numelui meu, s-au întrebuințat cele mai bune procedee de construcție: fundamentele stau pe adânci straturi de beton, apărate contra presiunii muntelui prin puternică zidărie.

Materialele de construcție au fost extrase, pe cât posibil, de pe propriul nostrum domeniu. Zidăria a fost făcută cu pietriș din Prahova, piatra a fost extrasă din carierele de la Piatra Arsă și Luna Mare, în vecinătatea mânăstrirei Brebu, piatra verde a fost adusă de la Slănic, lemnul a fost tăiat din pădurile noastre, iar cărămizile au fost coapte chiar pe șantier.

După dorința noastră zidarii și tâmplarii au fost meșteri români. Salariile au fost următoarele: zidarii și tâmplarii de la cinci la șapte franci pe zi, lucrătorii cu mâna, trei franci, pietrarii sunt retribuiți după feleul și cantitatea lucurlui: tăiatul unui metru cub de piatră revine la aproape 200 franci. Kilogramul de fontă costă, a pied d’oeuvre, 40 de centime, fierul lucrat 60 de centime. Un metru cub de bolovani se plătește șase franci și cinci zeci de centime. Varul costă 86 de franci quintalul metric, iar nisipul de la Prahova, cinci franci metrul cub. Mia de cărămizi revine la 35-40 franci, lucrările de terasamente costă un franc și 10 centime metrul curent.

Am însemnat aci toate aceste date, pentru a lăsa urmașilor noștri o mărturie a condițiunilor actuale de lucru în această scumpă țară, al cărui destin ne-a fost încredințat de Dumnezeu, și pe care nu încetăm a-l ruga ca s-o aibă de apururi în sfânta Sa pază”

Cele două pergamente au fost puse într-un tub de stică așezat în plumb și s-au depus în piatra unghiulară împreună cu o colecție de monede, bătute special, în număr limitat, cu chipul Domnitorului.

În perioada Războiului de Independență, 1877 – 1878, activitatea a fost întreruptă, fiind reluată în primăvara anului 1879, după un set nou de planuri, complet diferite de cele inițiale ale inginerului Doderer. S-a păstrat numai fundația inițială, iar toată partea superioară a fost ridicată după indicațiile Regelului Carol I și pusă în operă de Stohr.

În perioada 1879 – 1881, familia regală a locuit la Mânăstirea Sinaia, după care s-a mutat în pavilioul de vânătoare, ”Foișorul” care a fost terminat complet în 1881.

În toamna anului 1880, castelul și dependințele erau gata, după 10 ani de lucrări la această clădire monumentală.

La 25 septembrie / 7 octombrie 1883,

Eu, Carol I, Domn și Rege

Cu Elisaveta Regina

După silință neobosită de doi ani, în luptă cu un tărâm nestatornic, străbătut de izvoare, izbutut-am a pune la poalele Bucegiului, temelia acestei clădiri, în anul 1875, iar al Domniei Noastre al IX-lea

Zidirea s-a oprit pe timpul războiului de neatârnarea României.

Intrat-am în această casă a noastră în anul mântuirei 1883, iar al Domniei Noastre al XVII-lea, datu-i-am nume:

” CASTELUL PELEȘULUI”.

Subiect: Castelul Peleș la poalele muntelui Caraiman
Carte Poștală, Editura : neidentificată, Tipărit la: Stengel&Co. Dresda, UPU, necirculată

Introducere

Istoric

Vedere exterioara dinspre Est, Sud – Est și Sud

Vedere exterioara dinspre Sud – Vest, Vest și Nord

Terase

Detalii fațade

Curtea interioară ți Holul de Onoare

Detalii interioare : sala de marmură, maură și florentină

Detalii interioare : sufrageria regală, apartamentul regal, cabinetul de lucru

Detalii interioare :sala de muzică și sala de arme

Castelul Pelișor

Castelul Foișor

Corpul de gardă și Vila Șipote (Casa Arhitectului)

Nu în ultimul rând, țin să mulțumesc în mod special domnului Virgil Cristea, cel care mi-a pus la dispoziție cărțile poștale, toate împreună, fiind prezentate în exponatul filatelic intitulat

”DOMENIUL REGAL SINAIA ÎN CARTOFILIE”

The post DOMENIUL REGAL SINAIA first appeared on Revista eFil@telia.

PRIMUL ÎNTREG POŞTAL ANIVERSAR

România modernă îi datorează lui Carol I, principele și regele de rigoare germană care si-a înteles pe deplin misiunea de monarh constituțional.

I.G. Duca nota: ”Simțământul datoriei era poate singurul simțământ mai puternic la el, maui puternic chiar și decât mândria. Se poate spune că toată viața lui Carol I n-a fost stăpânită decât de acest sentiment”.

În lunga și rodnica sa domnie, de apropape o jumătate de veac, regele Carol I a vegheat la modernizarea și europeanizarea României, care s-a luptat, sub comanda sa, pentru obținerea independenței de stat, recunoscută de marile puteri europene în 1878, iar trei ani mai târziu, România fiind proclamată regat ca un semn de recunoaștere a noului statut.

Povestea românească a început o dată cu refuzul lui Filip de Flandra al Belgiei de a ocupa tronul României, când, pe 19 martie 1866, Ion C. Brătianu este trimis de urgenţă la Düsseldorf pentru a obţine consimţământul venirii în România din partea tânărului principe, a familiei sale şi a regelui Prusiei Wilhelm I.

Între timp, la Bucureşti, în ziua de 30 martie, Locotenenţa Domnească publică o proclamaţie către popor, recomandând alegerea prin plebiscit a prinţului Carol de Hohenzollern ca domnitor al românilor, cu drept de moştenire, care va domni sub numele de Carol I. Plebiscitul începe la 2 aprilie şi se închide la 8 aprilie, rezultatul fiind de 685.869 voturi pentru, 224 voturi contra şi 12.837 abţineri. Totodată, în urma dezbaterilor Adunării Constituante, 109 deputaţi s-au pronunţat pentru alegerea principelui Carol, în vreme ce numai 6 s-au abţinut.

La 14 aprilie, Carol află din presa germană că a fost ales principe al României, știrea fiind confirmată printr-o depeșă trimisă principelui Karl Anton, la 16 aprilie, de către Ion C. Brătianu.

La 6 mai 1866, Carl Hettongen (numele sub care principele Carol a călătorit spre România), călător cu afaceri spre Odesa însoțit de baronul Karl von Mayenfisch, ajung la Baziaș, stația terminus a căilor ferate austriece. De aici a luat vaporul pentru a merge mai departe pe Dunăre până la Turnu Severin.

”Studentul” (numele conspirativ) soseşte la Turnu Severin de Rusalii, duminică, 20 / 8 mai 1866, pe la „patru ceasuri”, însoţit de locotenentul Linche şi de ”Amaradia” (numele conspirativ a lui Ion Brătianu), debarcând în portul din Turnu Severin (deşi avea bilet de Odesa, spre a nu fi deconspirat). Apoi s-a îndreptat spre prefectură, unde l-a întâmpinat prefectul Boicea Radianu şi şeful garnizoanei, căpitanul de dorobanţi Dincă Bălşanu. Continuarea drumului până la București este prezentat în articolul lui Tudor Nedelea intitulat ”Carol I la Turnu Severin”.

Carol ajunge la Bucureşti pe 10 mai 1866 și intră în oraş pe la podul Mogoşoaiei, unde este întâmpinat de Dimitrie C. Brătianu, primarul Capitalei, care îi înmânează cheile oraşului. Principele este condus spre Dealul Mitropoliei, unde se oficiază Tedeumul, apoi este invitat să depună jurământul în noua sa calitate de domnitor al Principatelor Unite Române în Palatul Mitropoliei, care era sediul Adunării Constituante. Are loc o şedinţă extraordinară a celor două camere reunite, a guvernului, a Locotenenţei Domneşti şi a Înaltului Cler. Aici preşedintele Adunării, Emanoil Costache Epureanu, care îl conduce la tronul princiar ridicat pe tribună. Mitropolitul Nifon pune crucea şi Evanghelia pe masa aşezată în faţa tronului, iar colonelul Nicolae Haralambie citeşte formula de jurământ românească, care îi este tradusă principelui în franceză: „Jur de a fi credincios legilor ţării, de a păzi religiunea românilor, precum şi integritatea teritoriului ei şi a domni ca domn consituţional”. Principele pune mâna dreaptă pe Evanghelie şi rosteşte cu voce fermă în româneşte: „Jur!”.

Astfel, Carol I de Hohenzollern-Sigmaringen devine domnitorul Principatelor Unite Române, la 10 mai 1866.

După 25 de ani, cu ocazia balului din ziua de Anul nou 1/13 ianuarie 1891, în prezenţa corpului diplomatic, se face propunerea organizării unei mari serbări de 10 mai pentru a sărbători jubileu de 25 ani de domnie a regelui Carol I. Regele a cerut ferm să fie una modestă şi, mai ales, fără mari cheltuieli, ca o sărbătoare „de familie“ .

Guvernul Florescu II a ales o comisie care să se ocupe de organizarea evenimentului, din care fac parte:

• generalul Ioan Em. Florescu (Președintele Consiliului de Miniștri),
• Emanoil Protopopescu-Pache (Primarul Bucureștiului în perioada aprilie 1888 – decembrie 1891),
• Dimitrie Butculescu (filantrop, om politic foarte popular, pe care Carol îl numea „apostolul patriotismului“, Președinte fondator al Societății Filatelice Române în 1891),
• arhitect Dimitrie Maimarolu (a folosit în proiectele sale caracteristicile școlii franceze, iar în anul 1911 proiectează Cercul Militar Naţional)
• arhitect Ion Mincu (care are în portofoliu Bufetul de la Şosea, actualul Restaurant Doina, realizat în stil neo-românesc autentic),
• pictorul George Demetrescu Mirea (elevul lui Theodor Aman, care, la recomandarea lui Carol Davila luase parte, ca pictor, la Războiul de Independenţă).

Răsfoind ”Jurnal Regelui Carol I – Volumul II 1888 – 1892” găsim notate diverse însemnări legate de întâniri premergătoare jubileului.

Marți 1/13 ianuarie – Anul Nou

-2⁰C, vreme plăcută. Ora 10 ¼ la Mitropolie, liturghie, predică, apoi mitropolitm discuție cu A. Lahovary în numele cabinetului, generalul Florescu, președintele Camerei G. Cantacuzino, Schina de la Curtea de Casațiem Curte a de Conturi, primarul Pache, toți vorbesc despre aniversarea a 25 de ani de a venirea mea. Eu răspund. Toți sunt mișcați, va fi o sărbătoare simplă la 10 mai. Ora 12 ¾ înapoi. După amiază Storh. Promenadă, frig, -4⁰C. Vești de la Bruxelles nu sunt deloc mai bune. Seara la ora 10 începerea balului, corpul diplomatic, o jumătate de oră, enorm de plin, toate partidele au fost reprezentate, doamna Brătianu cu fiicele, D.Sturza cu soția etc. Discurs al lui Fleve în fața tuturor, ăs se organizeze o mare sărbătoare de 10mai, pare să nu fie opinia adevăraților naționali – liberali. Ora 1 supeu, Elisabeta prezentă, se retrage apoi, este foarte obosită. Eu cu Nando rămânem până la ora 3. Colilion foarte frumos. Vorbit cu foarte multă lume. -2⁰C.

Vineri, 4/16 ianurie

Viscol cu zăpadă, deloc frig. Înainte de amiază Wutherich de la Broșteni. Telge, care se va întoarce la Berlin. După-amiază furtună cu zăpadă. Trenurile nu pot să plece. Seara biliard.

Joi, 17/29 ianuarie

-7⁰C, întunecat, mohorât. Înainte de amiază Maiorescu și Ghermani. Înmormântare la Bruxelles, telegrafiat Mariei. Promenadă. Seara Ghermani și gravorul de medalii austriac A. Scharff mi-au prezentat medalia jubiliară, pentru care se va negocia cu Telge, Seara scris.

Vineri, 18/30 ianuarie

-5⁰C, mohorât. Înainte de amiază, la ora 10 ½, primit pe Grădișteanu împreună cu câțiva membri ai Curții de Conturi, pentru condoleanțe. Ora 11 ½ Manu, consideră situația dificilă. Ora 1 ½ primit Paparigopoulos, ministrul plenipotențiar grec, cu Elisabeta, îmi înmânează scrisoarea pentru rechemarea sa. Orele 2 – 3 văzut pe Scharff. Seara scris.

Sâmbătă, 19/31 ianuarie

-6⁰C. Înainte de amiază Lahovary și Triandafil. La Cameră scandal împotriva lui Pache. Partidele s-au comportat îngrozitor, mai ales cele din opoziție. Orele 2 – 3 văzut pe Scharff. Orele 5 – 7 ½ Vârlan aici, l-a văzut pe Sturdza, care e foarte deprimat, zice căaș fi împotriva liberalilor.

Duminică, 1 februarie / 20 ianuarie

-7⁰C. Înainte de amiază văzut pe Scharff. Vreme întunecată. Nando se scoală. După – amiază audiențe. Alegeri, totul decurge bine, în ciuda violenței opoziției. Seara scris.

Dintr-o scrisoare datată 3 mai 1891, Regele îi scria sfetnicului său Lascăr Catargiu: “Peste câteva zile România va serba a Douăzeci şi Cincea aniversare a Domniei Noastre. Providenţa a vroit aceasta din ziua când am îndreptat primii Noştri paşi în această frumoasă Ţară”.

Din jurnalul regelui Carol I aflăm că evenimentele dedicate JUBILEULUI 25 DE ANI DE DOMNIE, s-au desfaşurat în zilele de 10, 11 şi 12 mai 1891 pe o vreme frumoasă, caldă cu o animaţie enormă pe străzile minunat decorate, inclusiv cu toate steagurile de război.

Joi, 9 / 21 Mai

Răcoare, mai târziu arșiță. Înainte de amiază L. Catargiu. Audiențe. Ora 11 ½ Werder aduce pentru Nando nou-înființatul Ordin al Leului. Audiență oficială. Ora 12 Vernescu. Ora 2 primire în sala mare a unei delegați de 60 de membri ai Căilor Ferate, de la director până la ultimul și cel mai mărut muncitor. Prințul A. Știrbei de față, de asemenea Olănescu, care îmi înmânează un album despre trecut, poșta română până la căile ferate, poduri, etc. Discurs. Eu răspund. Elisabeta prezentă. Ora 5 au fost aduse din nou la palat steagurile din război. Ora 5 ½ doamnele de la ”Munca” și ”Furnica” ne aduc daruri. Ora 6 personalul casei, care îmi dăruiește o figurină de bronz a lui David. Kalinderu ține cuvântarea. Ora 6 seara retragere cu torțe, de față miniștri, generali, ofițeri străini. Toate doamnele care au fost la Elisabeta și care au primit cifrul regal în diamante. Mii de oameni în curte. Ofițerii în rezervă îmi aduc însemnul mare, fixat cu argint și două drapelurim pentru cei 25 de ani de serviciu. Până la ora 2 în sala de ceremonii.

Vineri, 10 / 22 mai

Jubileul de 25 de ani de domnie. Vreme minunată, cald. Animație enormă pe străzi. Steagurile au fost luate. Ora 9 ¾ în ținută de gală la Mitropolie, spaliere ale corporațiilor, armatei, etc., străzi decorate minunat. Acoperiți de flori. Te Deum. Citirea unui document de către generalul Florescu. Înmânarea celor două drapeluri. La mitropolit. Ora 11 încălecat împreună cu nepoții mei, Elisabeta ne urmează cu trăsura, toate steagurile de război pe unde trecem. Pe bulevard, defilarea școlilorm corporațiilor, armatei, care e excelentă. Ținut două ore. Ora 1 la palat, lunch în patru. Ora 3 începerea primilor în sala tronului. Corpul diplomatic, discurs al lui Hooriks, eu răspund, cerc. Ora 3 ½ Sinodul, discurs. Ora 4 Camerele, Boerescu și Rosnovanu țin discursurile. Eu răspund Camerelor printr-o lungă cuvântare, care face o impresie profundă. Partidul Național – Liberal nu a fost reprezentat. Ora 4 ½ Curtea de Conturi, discursuri. Ora 9 teatru de gală, până la ora 11. Întregul oraș iluminat. 1000 de depeșe din țară și străinătate. Toată presa europeană reatează călduros și deferent.

Sâmbătă, 11/23 mai

Acceași animație pe străzi. Totul e sărbătoresc. Ora 10 primirea clerului catolic, protestant, calvin și mozaic, discursuri. Ora 10 ½ primit cca 30 de delegați, cu apă și cadouri, colonia străină. Toate corporațiile, care stau în partea de jos a scărilor de marmură, aduc ulcioare. Ora 12 armata, vorbește generalul Lahovary, îmi ănmânează un album al întregii armate, eu răspund. Același lucru în curte, unde sunt postate toate drapelele și unde defilează corpul ofițerilor. Elisabeta participă la paradă. Ora 1 lucnh. Ora 2 primirea primarilr din toată țara, 4000, toată curtea e plină. Cei care au încăput în sala tronului se află adunați acolo. Pache vorbește în numele primarilor din orașe și din țară, eu răspund, mare entuziasm, apoi toți primarii defilează prin fața tronului, o oră. Ora 5 în Cișmigiu cu nepoții mei, acolo banchet pentru primari, masa are 700 metr lungime. Toast cu voce tare, Boldescu de la Craiova răspunde. Ora 6 ½ dineu de gală, 80 de persoane, toți miniștri, eu țin un toast, îmi amintesc de cei morți. Generalul Florescu răspunde. Cerc până la ora 9. Apoi Cișmigiu cu nepoții mei, fântâni luminoase și focuri de artificii. Acolo până la ora 10 ½. Orașul luminat.

Duminică, 12 / 24 mai

Vreme frumoasă, cald. Ora 10 ½ în Gradina Episcopiei, acolo aranjate fetele școlii primare și secundare. La Atheneu, unde defilează prin fața noastră toți copii, ne dau buchete etc., până la ora 11 ½. La lunch ne cântă orchestra de băieți de la Sulina. Ora 2 la curse. Jockey-Club îmi înmânează un mare cal de bronz. Rămas la curse până la ora 5, enorm de plin, multă lume. Ora 7 cinat. Ora 8 ½ din nou la Hipodrom, întregul oraș iluminat strălucitor, mari focuri de artificii, care durează o oră, enorm de multă lume, trăsuri etc. Ora 10 ½ înapoi.

Cu această ocazie se înmaneaza regelui Carol I, o medalie, o piesă de excepţie bătută cu ocazia jubileului a cărui machetă a fost gravată de cunoscutul maestru german al orfevrăriei Paul Telge.

Medalia executată în atelierul lui Paul Telge prezenta realizările importante ale Regelui Carol I în cei 25 ani de domnie, prin cinci scene care marcheză un moment semnificativ al domniei:

• 1881 proclamarea Regatului;
• 1877- 1878 Războiul de Independenţă;
• 1890 debutul lucrărilor pentru ridicarea podului de la Cernavodă;
• 1866 sosirea în ţară şi promulgarea Constituţiei;
• 1888 restaurarea bisericii Mânăstirii de la Curtea de Argeş, destinată a fi necropola dinastiei.

Alte cinci figuri mitologice simbolizează justiţia, raţiunea, înţelepciunea, bunătatea şi vitejia, adică acele atribute care au caracterizat personalitatea regelui şi domnia sa.

[Sursa imaginilor: https://www.claudiusgoldcoins.com/product/medalie-cupru-25-ani-de-domnie-carol-i-domn-si-rege-al-romaniei-1866-10-maiu-1891/]

Tot cu această ocazie a fost lansată la 10 mai 1891 una dintre primele emisiuni filatelice jubiliare din lume, o serie de 5 valori (1 ½, 3, 5, 10 şi 15 bani) “CAROL I – 25 ANI DE DOMNIE”, cunoscută drept emisiunea cu cea mai scurta „viaţă” poştală, aflându-se în circulaţie timp de numai 3 zile, în perioada 10, 11 şi 12 mai 1891. Marca fixă de 5 bani a fost imprimată pe CARTEA POŞTALĂ CP 15a şi 15b emisă cu această ocazie, fiind considerată PRIMA EMISIUNE DE CARŢI POŞTALE COMEMORATIVE DIN LUME (Catalogul Mărcilor Poştale Româneşti – 1974, pag. 149).

Paul Telge, este prezent la serbările jubileului de la Bucureşti, fiind cazat la hotelul Metropol. Aflăm aceasta chiar de la el, deoarece cu mana lui îşi scrie şi trimite prin poştă la hotelul Metropol de pe Calea Victoriei, o astfel de carte poştală FRANCATĂ CU TOATE CELE 5 VALORI DIN SERIE şi fără să ştie (oare?), realizează PRIMUL ÎNTREG POŞTAL ANIVERSAR DIN LUME!

Acesta este format din :

• cartea poştală cu marca de 5 bani imprimată,
• o ilustraţie, care este STEMA REGATULUI, deci are legatură cu evenimentul şi un text, care este “CARTA POŞTALĂ” .

Cartea poştală tip CP15a este emisă pe carton roz cu dimensiunile de 157 x 100 mm. Direcţiunea Telegrafelor şi Poştelor, dar şi beneficiarii de servicii poştale foloseau în datarea corespondenţei atât calendarul pe stil vechi (iulian) cât şi cel pe stil nou (gregorian), deoarece sânt cunoscute ambele tipuri de obliterări.

Expeditorul, Paul Telge, a notat ca data 11/23 mai 1891 pe ambele stiluri (iulian şi gregorian), iar oficiile din Bucureşti au folosit ştampile diferite datate 23 mai 1891 pe stil nou (gregorian), corespunzator zilei de 11 mai 1891.

Pe cartea poştală sunt 4 ştampile București de plecare cu tuş negru tip B2 (dublu cerc cu data pe 3 rânduri şi ornament) și o ștampilă București la sosire CURSA 3 cu tuş negru tip B5 (dublu cerc cu data pe 3 rânduri şi menţiunea CURSA 3).

Emisiunea “CAROL I – 25 ANI DE DOMNIE” s-a aflat în circulaţie doar în zilele de 10, 11 şi 12 mai 1891, pe stil vechi (iulian), respectiv pe 22, 23 şi 24 mai 1891 pe stil nou (gregorian), în timp ce cartea poştală a circulat 15 zile începând cu data de 10/22 mai 1891.

Inchei prin a mulțumi domnului Ioan Gherasim pentru materialul trimis și las plăcerea cititorilor să intre direct în lumea filateliştilor din acea epocă şi apoi, sper să puteţi spune , “de asta-i frumoasă filatelia“!

Alte opere al lui Paul Telge regăsite în subiecte ale imaginilor unor mărci poștale românești.

The post File din istoria mișcării Filatelice first appeared on Revista eFil@telia.

Cuprins revista

”Anul Urmuz în Argeș”, sub acest generic, timp de trei zile, a avut loc, la Curtea de Argeș, un simpozion internațional dedicat marelui scriitor.

Demetrescu-Buzău, lansat în literatură cu pseudonimul „Urmuz” dat de poetul Tudor Arghezi, este cunoscut ca fiind cel mai original reprezentant al avangardei literare de la noi, inaugurând literatura absurdului, antiproză, dadaismul.

DATE TEHNICE EMISIUNE

Data introducere în circulație	2023-03-17
Număr de valori	2
Dimensiune timbru	48 x 33 mm
Dimensiune minicoală	140 x 100 mm
Paginare	coală (8 x 4) - 32 timbre minicoală (2 x 3 ) - 4 timbre + 2 viniete
Sistem tipărire	offset la 4 culori
Hârtie	cromo-gumată Anglia
Machetator	George URSACHI
Număr de listă	RO2409
Tiraj	2,30lei ---> 10536 timbre 19,50lei ---> 10536 timbre
Plicuri prima zi (FDC)	161

ȘTAMPILA PRIMA ZI

Bloc de 4 mărci poștale și două viniete minicoală (2 x 3), vinieta 1 câmp 2, vinieta 2 câmp 5

Serie mărci poștale coală (8 x 4) , colț stânga sus câmp 1

Plicul prima zi realizat de Romfilatelia se regăște prezentat aici

Drepturi de autor

Toate piesele prezentate sunt din colecția personală. Orice utilizare fără acordul proprietarului nu este permisă.

The post LP2409 – Anul Urmuz în Argeș first appeared on Revista eFil@telia.

Cuprins revista

În fiecare an, la data de 19 martie celebrăm Ziua Pașaportului Românesc. Pașaportul românesc are o istorie care acoperă mai mult de un secol și a evoluat de la o ,,cărticică mică portativă”, așa cum era descris în anul 1912 în cuprinsul ,,Legii asupra pașpoartelor”, la documentul electronic pe care astăzi peste 6,5 milioane de cetățeni români îl poartă în călătoriile lor.

Pașaportul românesc este un act de identitate internațional, folosit în special în afara granițelor României, care oferă posibilitatea cetățenilor români de a intra și de a ieși din țară prin orice punct de trecere a frontierei de stat deschis publicului și de a circula prin lume.

În afara României, pașaportul dă dreptul de asistență și protecție a cetățeanului român, de către misiunile diplomatice și ambasadele României.

DATE TEHNICE EMISIUNE

Data introducere în circulație	2023-03-14
Număr de valori	1
Dimensiune timbru	36 x 36 mm
Dimensiune minicoală	136 x 106 mm
Paginare	coală (4 x 7) - 28 timbre minicoală (2 x 3 ) - 5 timbre + 1 viniete
Sistem tipărire	offset la 4 culori + culoare specială UV
Hârtie	cromo-gumată Anglia
Machetator	George URSACHI
Număr de listă	RO2408
Tiraj	11,00lei ---> 11234 timbre
Plicuri prima zi (FDC)	161
Cărți maxime (CM)	266

ȘTAMPILA PRIMA ZI

Bloc de 5 mărci poștale și o vinietă minicoală (2 x 3), vinieta câmp 3

Elementele grafice de contur tipărite cu cerneală vizibilă în UV

Carte maximă realizată de Romfilatelia cu marca poștală și ștampila prima zi

Plicul prima zi realizat de Romfilatelia se regăște prezentat aici

Drepturi de autor

Toate piesele prezentate sunt din colecția personală. Orice utilizare fără acordul proprietarului nu este permisă.

The post LP2408 – Ziua pașaportului românesc first appeared on Revista eFil@telia.

Cuprins revista

Sărbătoarea Paștilor reprezintă pentru toți creștinii cea mai frumoasă și mai plină de semnificații sărbătoare religioasă.

Imaginile mărcilor poștale ilustrează icoanele „Intrarea Domnului Iisus Hristos în Ierusalim” și „Răstignirea”, iar marca coliței redă imaginea icoanei „Învierea Domnului”.

Icoana ”Intrarea Domnului Iisus Hristos în Ierusalim” este zugrăvită ca icoană prasnicală, singura pusă pe tetrapopodul obișnuit pentru închinarea credincioșilor, în ziua praznicului sau în catapeteasmă, în șirul icoanelor praznicelor împărătești.

DATE TEHNICE EMISIUNE

Data introducere în circulație	2023-03-10
Număr de valori	3
Dimensiune timbru	33 x 48 mm
Dimensiune colita	131 x 106 mm
Dimensiune bloc	124 x 96 mm
Dimensiune minicoală	125 x 170 mm
Paginare	coală (4 x 8) - 32 timbre minicoală (3 x 3 ) - 8 timbre + 1 viniete coliță dantelată bloc special
Sistem tipărire	offset la 4 culori + bronz aur
Hârtie	cromo-gumată Anglia
Machetator	Mihai VĂMĂȘESCU
Număr de listă	RO2407
Tiraj	2,90lei ---> 67696 timbre 2,90lei ---> 67969 timbre 34,00lei ---> 2680 timbre bloc special ---> 201
Plicuri prima zi (FDC)	250

ȘTAMPILA PRIMA ZI

Bloc de 8 mărci poștale și o vinietă minicoală (3 x 3), vinieta câmp 5

Bloc de 8 mărci poștale și o vinietă minicoală (3 x 3), vinieta câmp 5

Coliță dantelată

Pereche mărci poștale minicoală (3 x 9) , vinieta câmp 5

Întreg poștal cod 011/2023, marcă fixă 2,90lei

Plicul prima zi și blocul special cu timbru din argint realizate de Romfilatelia se regăsesc prezentate aici

Drepturi de autor

Toate piesele prezentate sunt din colecția personală. Orice utilizare fără acordul proprietarului nu este permisă.

The post LP2407 – Sfintele Paști 2023 first appeared on Revista eFil@telia.